După trei ani de la ultima grevă generală, salariaţii Şantierului Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI) au deschis sezonul protestelor pe pămînt dobrogean. Revendicările salariale au tulburat pacea pe care conducerea companiei o avea cu Sindicatul "Navalistul", însă de această dată, angajaţii sînt decişi să nu mai cedeze. Simţindu-se înşelaţi de promisiunile conducerii DMHI de a creşte nivelul salarizării în unitate, sindicaliştii au declanşat greva generală. Conflictul de muncă a izbucnit luna trecută şi a urmat toate etapele legale, de la conciliere, pînă la grevă de avertisment. Acţiunea de protest a fost pusă în practică, după ce, în prealabil, Tribunalul Constanţa a respins solicitarea administraţiei societăţii de a declara ilegal demersul sindical. Ieri, chiar de la primele ore ale dimineţii, peste 2.000 de salariaţi s-au adunat în curtea şantierului pentru a-şi arăta nemulţumirile. Principala solicitare a vizat problema salarizării, navaliştii cerînd mai mulţi bani faţă de salariul din 2006, în condiţiile în care oferta patronatului nu depăşeşte jumătate din doleanţele sindicaliştilor. "Greva generală poate fi oprită în instanţă sau dacă salariaţii sînt mulţumiţi de satisfacerea doleanţelor. Cu toate că noi am cerut o creştere salarială de 360 de lei, de la 1 aprilie, şi 160 de lei, din 1 septembrie, oferta administraţiei nu ne satisface. Sîntem decişi să continuăm protestul pînă ne vor fi rezolvate toate revendicările", a declarat liderul Sindicatului "Navalistul", Marin Florian.

Spiritele s-au încins după ce manifestanţii au constatat că administraţia companiei le-a întrerupt alimentarea cu energie la staţia de amplificare de la care vorbeau liderii sindicali, salariaţii fiind astfel nevoiţi să pună în funcţiune propriul lor generator. "Hoţii" şi "Ieşiţi afară!" au fost scandările strigate la unison de protestatarii înfierbîntaţi, care băteau în butoaie inscripţionate "trupa SNL şi Sistem". "Administraţia a încercat să facă tot ce a putut pentru a declara ilegală această grevă. Ne-au acuzat că nu am anunţat cu 48 de ore înainte, invocînd faptul că ziua de 1 mai a fost liberă, că nu sîntem reprezentativi şi că încercăm să falimentăm societatea. În aceste condiţii, ne întrebăm de ce conducerea companiei face presiuni asupra noastră pentru a semna Contractul Colectiv de Muncă. Vrem salarii compensatorii de pînă la 7.500 de euro, în funcţie de performanţe şi de vechimea în muncă", a completat Marin Florian.

Greva produce pagube de sute de mii de dolari

Mulţi dintre cei prezenţi la grevă erau muncitori ieşiţi din schimbul de noapte, la acţiune raliindu-se apoi toţi salariaţii din schimbul de zi. Protestatarii s-au arătat nemulţumiţi şi de politica economică şi socială a companiei, fiind însă convinşi că o prelungire a protestelor nu va fi de bun augur pentru niciuna din părţi. Poziţia exprimată de conducerea companiei este tranşantă în ceea ce priveşte conflictul de muncă şi, cu toate că a evitat întîlnirea cu greviştii furioşi, vicepreşedintele DMHI, Eugen Pricopie, consideră că, indiferent de consecinţe, conducerea companiei nu va ceda în faţa presiunilor. "Am făcut o ofertă rezonabilă, însă ne-am lovit de refuzul liderilor sindicali în soluţionarea amiabilă a conflictului. Sindicatele au plecat de la un procent de 75 şi au ajuns la 53%. Cu toate că am fost ameninţaţi că vom avea grevă generală chiar şi trei luni, sîntem decişi să mergem pînă la capăt, chiar dacă acest lucru înseamnă pierderi zilnice de 260.000 de euro", a declarat Pricopie. Pe de altă parte, Marin Florian susţine că riscurile la care se expune conducerea companiei sînt atît de mari, încît activitatea de producţie în şantier riscă să fie paralizată. În acelaşi timp, secretarul general al Blocului Naţional Sindical (BNS), Matei Brătianu, a declarat că, deşi a încercat să meargă la Mangalia pentru a dezamorsa starea conflictuală, conducerea DMHI i-a interzis acest lucru. "Modul în care reacţionează patronatul poate fi comparat cu ceea ce se întîmplă la un centru de colectare a laptelui. Patronul va cîştiga mai mulţi bani cu cît va plăti mai puţin ţăranilor şi va vinde mai scump fabricilor de prelucrare. Am făcut o sesizare la Inspecţia Muncii, însă BNS este decis chiar să depună o plîngere penală faţă de restricţionarea accesului în incinta societăţii. Vom cere despăgubiri pentru fiecare zi de întîrziere", a precizat Matei Brătianu.