Sesiunea Naţională de Rapoarte Arheologice, aflată, anul acesta, la cea de-a 40-a ediţie, a continuat, ieri, cu prezentarea propriu-zisă a activităţii de cercetare întreprinsă, pe tot parcursul anului 2005, de specialiştii muzeelor din ţară. Evenimentul a fost structurat pe patru secţiuni: arheologie preistorică, arheologia epocii fierului, arheologia greco-romană şi arheologia civilizaţiei medievale şi a reunit, în sălile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, peste 150 de cercetători din întreaga ţară. În cadrul sesiunii au fost prezentate şi rapoartele activităţilor de cercetare realizate, anul trecut, în Dobrogea. Potrivit directorului adjunct al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, Gabriel Custurea, în Dobrogea au fost realizate săpături tradiţionale atît de arheologii constănţeni, cît şi de specialişti ai muzeelor din întreaga ţară. Astfel, la Hîrşova, Isaccea, aşezarea Hamangia de la Cheia, Slava Rusă, Capidava, Oltina, Histria, Tropaeum Traiani (Adamclisi), Albeşti, Cetatea Tomis, Ulmetum, Carsium, Ovidiu şi Enisala, arheologii constănţeni, alături de cercetători ai Muzeului de Istorie Naţională Bucureşti şi Institutului de Arheologie, reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de studenţi ai facultăţilor de istorie şi arheologie din Bucureşti, au realizat, în anul arheologic 2005, o serie de săpături sistematice. Din rapoartele prezentate a reieşit faptul că, anul trecut, specialiştii constănţeni au realizat şi săpături de salvare a terenului de sarcina arheologică, cele mai multe în oraşul Constanţa. În urma cercetătorilor, arheologii constănţeni au scos la suprafaţă sute de obiecte de ceramică şi metal, precum şi numeroase fragmente de inscripţii şi de piese arhitectonice. "Pentru Dobrogea, anul arheologic 2005 a fost unul foarte bun, cu descoperiri importante. Cercetătorii au avut o activitate intensă, ei lucrînd atît la săpături sistematice, cît şi la cele preventive", a explicat Gabriel Custurea.

Sesiunea Naţională de Rapoarte Arheologice a inclus şi orgnizarea a şase mese rotunde, pe teme legate de arheologia românească. Participanţii la eveniment au avut ocazia să afle informaţii referitoare la cercetarea pluridisciplinară în arheologia românească, conservarea fortificaţiilor antice, colaborarea cu autorităţile locale în domeniul patrimoniului şi datarea arheomagnetică în România. "Aceste mese rotunde sînt binevenite, pentru că aduc în atenţia participanţilor informaţii importante şi actuale, atît în domeniul arheologiei, cît şi în cel al patrimoniului", a concluzionat directorul adjunct al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, Gabriel Custurea.