Alegerile din acest an au reprezentat o premieră atît pentru clasa politică din România, cît şi pentru electorat, prin introducerea votului uninominal, sistem de vot ce a primit iniţial laude din partea liderilor politici şi, ulterior, critici. Prima noutate electorală a fost adusă de alegerile locale prin alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene prin vot direct, uninominal. Înainte de alegerile din iunie 2008, preşedinţii consiliilor judeţene erau aleşi indirect, de către consiliile pe care urmau să le conducă. Cea mai importantă schimbare a survenit, însă, la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, unde, prin noul sistem de vot uninominal, alegătorul a putut pune ştampila direct pe senatorul sau deputatul de care vroia să fie reprezentat în Parlamentul României, listele de partid fiind eliminate. Noul sistem de vot a presupus împărţirea ţării în 42 de circumscriptii electorale, plus o circumscripţie pentru românii din străinătate, fiecare circumscripţie fiind împărţită în mai mai multe colegii uninominale, în total rezultînd 452 de colegii uninominale, pentru cîştigarea cărora s-au bătut 137 de senatori şi 315 deputaţi. O altă noutate, ce a rezultat din noul sistem de vot, a fost limitarea posibilităţilor cetăţenilor de a vota doar în localitatea de domiciliu, fapt care a coroborat la creşterea absenteismului. Anul 2008 a fost şi primul an electoral în care alegerile parlamentare au fost separate de cele prezidenţiale, care au fost decalate cu un an, ca urmare a prelungirii mandatului prezidenţial de la patru, la cinci ani.