Anul 2010 a fost extrem de greu pentru băncile din România, care au fost nevoite să îşi plaseze banii în titluri de stat, în condiţiile în care finanţarea populaţiei şi companiilor a coborât la noi minime. Acuzaţi şi amendaţi de Consiliul Concurenţei şi Protecţia Consumatorului, bancherii au reuşit totuşi să încheie anul cu o victorie - ordonanţa 50/2010, care a fost votată în forma preferată de instituţiile de creditare. Unul dintre cele mai importante evenimente din acest an ar fi trebuit să fie vizita lui Jean Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene, care a sosit la Bucureşti chiar în momentul în care Guvernul tăiase salariile angajaţilor Băncii Naţionale a României. Trichet nu a transmis niciun mesaj consistent mediului bancar autohton.

PRIMELE BĂNCI AMENDATE DE CONCURENŢĂ. În ianuarie, toată lumea a fost optimistă. FMI a anunţat o creştere economică de 1,3%, mult peste estimarea anterioară, de 0,5%. Guvernul şi BNR intră în joc şi anunţă o revenire pe plus de 1,3%, respectiv 1,5%. Doar Banca Mondială este mai rezervată, anunţând o creştere de numai 0,5%. În februarie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declară că „reluarea creditării se va instala treptat şi nu la nivelul tuturor băncilor”. Tot în februarie, bancherii cer majorarea plafonului de garantare în cadrul programului Prima Casă, de la 60.000, la 80.000 euro. În martie, şeful FMI, Dominique Strauss Kahn, vine în România şi avertizează că şomajul va creşte şi că adoptarea euro ar putea fi amânată. În aprilie, premierul Emil Boc spune că executivul va adopta un proiect de act normativ privind eliminarea comisionului de rambursare anticipată a creditelor bancare, inclusiv pentru împrumuturile cu garanţie imobiliară. De asemenea, BRD şi Raiffeisen sunt amendate de Consiliul Concurenţei, ca urmare a unei investigaţii pornite în octombrie 2008, prima de acest gen în segmentul bancar. Luna mai aduce noi reguli pe piaţa bancară. Astfel, clienţii care vor să retragă de la bancă mai mult de 10.000 euro trebuie să anunţe acest lucru cu cel puţin o zi înainte. Luna iunie marchează o scădere cu 2,6% a PIB-ului în primul trimestru, comparativ cu perioada similară din 2009. Economia scade cu 0,3%, iar BNR menţine dobânda cheie la 6,25% şi rezervele minime obligatorii la 15% pentru lei, respectiv la 25% pentru valută.

CLIENŢII PORNESC PROCESE ÎMPOTRIVA BĂNCILOR. În iulie, FMI, CE şi BNR fac un nou târg cu bancherii, permiţându-le să-şi reducă expunerile pe România cu 5%, în schimbul unor instrumente de plasament din partea statului. „Băncile vor scumpi considerabil creditele, dacă vor fi obligate să micşoreze atât de mult costurile pentru clienţii care au deja împrumuturi în derulare, în urma aplicării OUG 50/2010”, declara, în august, Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank. Tot în august, guvernul decide ca salariile angajaţilor BNR să rămână în continuare diminuate cu 25%. În septembrie, câteva sute de clienţi ai Volksbank pornesc un proces colectiv împotriva băncii, prin care cer eliminarea unor comisioane şi clauze „abuzive” din contracte. Şi clienţii BCR şi Raiffeisen pregătesc întâlniri similare, pentru a discuta căi legale de atac împotriva băncilor. De cealaltă parte, mai multe bănci vor să ceară în instanţă despăgubiri din partea statului, pentru pierderile provocate de aplicarea OUG 50/2010. „Băncile trebuie să reia urgent creditarea pentru susţinerea economiei, iar stoparea pierderilor din sectorul bancar nu se poate face prin falimentarea clienţilor”, spunea, în octombrie, Nicolae Dănilă, membru în CA la BNR. În noiembrie, Mugur Isărescu admite că datoria privată enormă a fost cea care a determinat statul să apeleze la sprijinul UE şi FMI, dar consideră că decizia de îndatorare a fost „democratică” şi că băncile au avut doar rol de intermediar, aducând banii din străinătate. Banca centrală ţine capul de afiş şi în luna decembrie, fiind scena unei anchete penale fără precedent. 11 angajaţi ai BNR sunt cercetaţi pentru o fraudă de 200.000 lei, descoperită chiar de auditul intern al băncii. Nu în ultimul rând, OUG 50/2010 este votată, în cele din urmă, într-o formă favorabilă bancherilor, după ce, timp de trei luni, aceştia au refuzat să se alinieze noilor reguli, anticipând că parlamentarii vor ceda presiunile şi vor elimina paragrafele incomode pentru bănci.