Temperaturi record. Schimbările climatice au dezlănţuit stihiile asupra omenirii în 2010, demonstrând cât de fragil este echilibrul atmosferic, afectat de activităţile oamenilor. Pe lângă seria interminabilă cutremurelor, care au culminat cu seismele devastatoare din Haiti şi Chile, anul 2010 a fost marcat de episoade meteorologice excepţionale. A fost cel mai cald an din istoria meteorologiei. În vară, Rusia a cunoscut o perioadă de caniculă fără precedent, care a făcut ca la Moscova să se înregistreze temperatura record de 38,2 grade Celsius, iar numărul deceselor să se dubleze. Apoi, sezonul musonic din Pakistan a adus inundaţii catastrofale, care au scufundat sub ape 160.000 de kilometri pătraţi de oraşe, sate şi terenuri. Numărul sinistraţilor s-a cifrat la 15 milioane de oameni. Cele două fenomene extreme s-au soldat în total cu aproape 17.000 de morţi.

Cutremure în serie. Seria catastrofelor naturale din 2010 a început pe 12 ianuarie, cu seismul cu magnitudinea de 7 grade din Haiti. Bilanţul morţilor a fost de 220.000 de victime, la care s-au adăugat milioanele de oameni rămaşi fără adăpost, în special în capitala Port-au-Prince. Pe 27 februarie, un cutremur de 8,8 grade pe Scara Richter a făcut 486 de victime într-o regiune din Chile mai puţin populată. Cutremurele au mai făcut victime şi în Turcia, China sau Indonezia. Activitatea seismică a fost în mod special intensă în 2010. Între ianuarie şi jumătatea lunii decembrie au fost înregistrate 20 de seisme cu magnitudinea de 7 grade sau mai mult, în conditiile în care de obicei se produc în medie doar 15 pe an. De exemplu, în luna octombrie, în numai 24 de ore, în Indonezia s-au înregistrat un seism devastator cu magnitudinea de 7,7 grade, un tsunami ce a facut peste 500 de victime şi declanşarea unei serii de erupţii puternice ale vulcanului Merapi, soldate cu câteva sute de morţi. Indonezia fusese deja afectată la începutul anului de inundaţii, alunecări de teren şi seisme.

Pagube de miliarde de dolari. Un bilanţ dat publicităţii de societatea de asigurare elveţiană Swiss Re, arată că în 2010, catastrofele naturale au făcut 260.000 de morţi, comparativ cu cele 15.000 de victime înregistrate în 2009. Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care nu şi-a mai actualizat cifrele din luna septembrie, a avansat cifra de 250.000 de morţi. Catastrofele naturale nu au mai fost atât de devastatoare din 1983, an marcat de seceta şi foametea din Etiopia. Catastrofele ecologice din 2010 au cauzat, în total, pierderi economice în valoare de 222 de miliarde de dolari. Comparativ, în 2009, economia globală a pierdut ”doar” 63 de miliarde din cauza acestor catastrofe. În martie, erupţia vulcanului Eyjafjöll a paralizat întreg traficul aerian al Europei, timp de câteva zile, fapt ce a avut consecinţe notabile asupra activităţilor economice pe continent. Un alt episod costisitor pentru Europa a fost furtuna de zăpadă Xynthia, din luna februarie, ce a lovit mai întâi Insulele Canare, apoi întreaga Peninsulă Iberică, Franţa şi centrul Europei. Pierderile economice create de Xynthia s-au ridicat la 4,5 miliarde de dolari. În SUA, Agenţia Federală pentru Situaţii de Urgenţă a contorizat un număr record de catastrofe majore pentru 2010, 79, faţă de media de 34 pe an.

Un seism de opt miliarde de dolari. Opt catastrofe ale anului 2010 i-au costat pe asiguratori sume de peste un miliard de dolari fiecare. Numai seismul din Chile a adus o factură de opt miliarde de dolari acestui sector. Explozia platformei petroliere Deepwater Horizon, aflată la originea celei mai grave catastrofe ecologice din istoria SUA, i-a costat pe asiguratori peste un miliard de dolari. Cifra urmează să crească anul viitor, dată fiind complexitatea plângerilor depuse de cei afectaţi.