CAMERA DEPUTAŢILOR. Activitatea Camerei Deputaţilor în 2010 a fost marcată de numeroase blocaje, în urma luptei politice dintre reprezentanţii puterii şi cei ai opoziţiei, certurile degenerând până la îmbrânceli chiar la tribuna Parlamentului, iar disputele mutându-se inclusiv în instanţele de judecată. Deputaţii s-au concentrat pe disputele politice şi mai puţin pe dezbaterea legilor, astfel încât multe au trecut prin adoptare tacită, iar altele au fost adoptate pe bandă rulantă, pe ultima sută de metri. Parlamentarii PNL şi PSD au părăsit de multe ori şedinţa protestând fie faţă de nerespectarea regulamentului, fie faţă de faptul că nu le-au fost acceptate amendamentele, fie că şedinţa era condusă de Roberta Anastase, căreia i-au cerut insistent demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Pe o perioadă de două luni, Biroul Permanent al Camerei nici nu a putut să funcţioneze, fiind blocată intrarea în dezbatere a 200 de iniţiative legislative, iar forul legislativ a avut de dezbătut în 2010 şapte moţiuni simple şi patru moţiuni de cenzură. O a cincea moţiune de cenzură, depusă ca urmare a asumării răspunderii Guvernului pe Legea educaţiei, nu a mai ajuns să fie dezbătută, după ce parlamentarii PNL şi-au retras semnăturile de susţinere a demersului. În prima sesiune parlamentară din acest an, deputaţii au dezbătut 396 iniţiative legislative, dintre cele mai importante fiind modificarea Legii ANI, care fusese declarată neconstituţională de Curtea Constituţională, Legile Codului de Procedură Penală şi Codului de Procedură Civilă, rămase restante din 2009, Legea lustraţiei, cerută de revoluţionari, şi Statutul funcţionarilor publici. În ceea ce priveşte Legea educaţiei naţionale, deputaţii s-au străduit în gol să modifice şi să adopte această lege deoarece Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru varianta iniţială, atunci când a ajuns la Senat. Abia la sfârşitul anului a ajuns la promulgare, după mai multe contestări la Curtea Constituţională. Amintim că, cu câteva zile înainte de Crăciun, de la balconul sălii de plen din Camera Deputaţilor, un cetăţean s-a aruncat în semn de protest faţă de măsurile luate de Guvernul Boc.
SENAT. La Senat situaţia nu a fost cu mult diferită de cea de la Camera Deputaţilor. Activitatea Senatului în 2010 s-a concentrat în doar 76 de şedinţe ale plenului şi, deşi nu a fost blocată de vreun boicot similar celui de la Camera Deputaţilor, s-a caracterizat tot prin ineficienţă, din cauza disputelor putere-opoziţie. În anul 2010 s-au dezbătut şi votat peste 600 de proiecte de lege şi iniţiative legislative. Dintre acestea, circa 70 de proiecte fuseseră înregistrate la Senat pentru a fi dezbătute din anul precedent. Senatul a avut pe ordinea de zi a şedinţelor sale 26 de ordonanţe ale guvernului şi 93 de ordonanţe de urgenţă. De asemenea, senatorii au luat în discuţie aproape 350 de iniţiative legislative ale parlamentarilor, majoritatea acestora fiind respinse prin vot. Activitatea de legiferare în Senat a fost redusă la doar două şedinţe în plen pe săptămână, restul programului fiind destinat activităţii în comisiile parlamentare de specialitate şi activităţii în circumscripţii. Din acest motiv, numeroase proiecte de lege şi iniţiative legislative, depuse la Senat în calitate de primă Cameră, au trecut prin adoptare tacită. O altă situaţie care a determinat nemulţumirea unora dintre senatori a fost blocarea în Senat a unor ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă care modificau legi organice pentru care Senatul era Cameră decizională şi la care plenul nu putea să exprime un număr suficient de voturi pentru sau împotrivă, respectiv 69, pentru a fi considerate adoptate sau respinse. Astfel, respectivele ordonanţe erau reportate de la o şedinţă la alta, fiind votate, alternativ, ca proiecte de adoptare a ordonanţelor sau ca proiecte de respingere a ordonanţelor. Majoritatea fragilă a coaliţiei guvernamentale din Senat a făcut ca, în lipsa unei mobilizări corespunzătoare a senatorilor puterii, să cadă la vot în plen mai multe proiecte de lege iniţiate de senatori PDL şi UDMR, precum şi proiecte de lege care constituiau priorităţi legislative ale Guvernului. Cele mai importante proiecte de lege care s-au aflat în dezbaterea senatorilor au fost proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice şi proiectul Legii educaţiei naţionale, ambele stârnind controverse şi conflicte între senatorii puterii şi cei ai opoziţiei.