Păstrând tradiţia din Ministerul Educaţiei, la puţin timp după numirea în funcţie, actualul ministru, Daniel Funeriu, a anunţat elaborarea unei noi Legi a Educaţiei, care să o înlocuiască pe cea a predecesorului său, adoptată cu doar câteva luni înainte. Potrivit declaraţiilor ministrului Funeriu, noua Lege a Educaţiei se vrea a fi una modernă, în pas cu vremurile, compatibilă cu şcoala europeană, în condiţiile unui buget mai mic decât cel din ţările UE, dar care tinde spre 6% în 2012. Opţiunile majore ale Legii educaţiei fac referire la reconfigurarea ciclurilor de studii, aşa cum ele sunt şi cum este firesc să fie. Clasa pregătitoare e inclusă în învăţământul obligatoriu, deci se instituie învăţământul obligatoriu de la vârsta de şase ani. De asemenea, clasa a IX-a trece la gimnaziu. Potrivit ministrului Educaţiei, consecinţa acestui fapt va fi o rată a abandonului şcolar mult redusă, având în vedere că cea mai mare rată a abandonului şcolar în România se înregistrează atunci când copiii trec de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a. Ceea ce ministrul a omis este faptul că elevii abandonează şcoala din cauza cheltuielilor mari la care sunt supuşi părinţii şi nu pentru că schimbă unitatea de învăţământ. În plus, trecerea clasei a IX-a în ciclul gimnazial va provoca haos în instituţiile de învăţământ, şcolile generale neavând locuri pentru a-şi păstra elevii încă un an, iar cadrele didactice nefiind pregătite să preia materiile predate în primul an de liceu. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

SUBFINANŢAREA CONTINUĂ. Un alt lucru fundamental reglementat de noua lege a educaţiei este modul de finanţare a şcolilor, finanţarea per elev. Din păcate, însă, suma per elev stabilită de Daniel Funeriu nu corespunde realităţii, ceea ce va duce la subfinanţarea şcolilor şi liceelor. În domeniul universitar, noua lege schimbă modul de conducere a universităţilor. Aşa-zisa modernizare a învăţământului superior din România vizează, printre altele, implicarea factorilor externi universităţii în alegerea conducerii instituţiei. În teorie, această măsură este benefică, eliminând grupurile de interese din cadrul universităţilor. În realitate, însă, măsura va permite manipularea rectorilor de către terţe părţi, ceea ce va duce doar la schimbarea grupurilor de interese şi nu la eliminarea acestora.

EVALUĂRI PESTE EVALUĂRI. Nici sistemul de evaluare a elevilor nu a rămas neschimbat. Potrivit noii Legi a Educaţiei, prima evaluare care va fi înscrisă în portofoliul educaţional are loc la finalul clasei pregătitoare. Atunci, cadrul didactic responsabil întocmeşte un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare. Urmează o altă evaluare la finalul clasei a II-a. Fiecare şcoală organizează şi realizează evaluarea competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică. La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale. Următoarea evaluare are loc la finalul clasei a VI-a. La finalul clasei a IX-a se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor. Ultimul prag pe care elevii vor trebui să îl treacă este examenul de bacalaureat.