LUNA NEAGRĂ A LUI PATRICIU Primul mare faliment al anului a fost Tnuva. În primele zile din ianuarie, producătorul israelian de lactate a cerut declanşarea procedurii de insolvenţă, pe fondul pierderilor masive, iar operaţiunile companiei au fost închise. De la intrarea în piaţa locală şi până în acel moment, Tnuva investise circa 60 milioane euro. Tot în ianuarie, instanţa a aprobat falimentele grupului imobiliar BRC şi firmelor Staff Collection şi Corssa, care operează reţelele de magazine House of Art, Levis şi Eponge. Apoi, în februarie, a început seria neagră a omului de afaceri Dinu Patriciu. Mai întâi au cerut insolvenţa magazinele Minimax Discount şi Macro, toate cele 58 de unităţi fiind deja închise, la doar 18 luni de când Patriciu devenise acţionar. Peste 40 de creditori au depus dosare împotriva lanţului de magazine alimentare, printre ei numărându-se Dorna Lactate, Covalact, Vel Pitar, Scandia, Romaqua Group, Dr. Oetker şi Herlitz. În 2010, Minimax avusese pierderi de 14,5 milioane lei, iar datoriile firmei se ridicau la 127 milioane lei. Dar asta nu a fost tot. La jumătatea lui februarie a cerut insolvenţa şi firma Mic.ro Retail, care opera lanţul de magazine de cartier Mic.ro şi cu care Dinu Patriciu vroia să atace hypermarketurile. Toate cele 830 de magazine au fost închise.

CRIZA VINULUI Surprinzător, criza a afectat şi consumul de vin al românilor. În martie, tribunalul Constanţa a aprobat cererea de intrare în incapacitate de plată a companiei Murfatlar România, unul dintre marii producători locali de vin. Firma a dat vina pe „gradul lent de recuperare a banilor din piaţă, o caracteristică generală a mediului de afaceri din această perioadă; este un efect direct al lipsei de lichidităţi”. Falimentele nu au ocolit nici industria IT, însă aici problemele nu au avut legătură cu lipsa de profitabilitate. În aprilie s-a deschis procedura de insolvenţă a RHS Company, la solicitarea firmei. Distribuitorul IT, cu afaceri de peste 80 milioane euro, avea conturile blocate din cauza unei suspiciuni de fraudă prin neplata TVA. RHS, companie înfiinţată în 1999, cu filială şi în Constanţa, era cel mai mare importator al mărcilor AMD, Intel, Canon, HP, Sony, Samsung şi Microsoft şi principalul furnizor al retailerilor Altex şi Domo. La finele lui mai, complexul expoziţional Romexpo din Bucureşti a intrat în insolvenţă, la cererea unui creditor (Arsenoaiei & Mătăşel Consulting), pentru neplata unei datorii de peste 180.000 lei reprezentând contravaloarea unor servicii de publicitate. La finele lui iunie, Tribunalul Mureş a respins planul actualizat de reorganizare a producătorului de utilaje grele Fortus Iaşi, aflat în insolvenţă din 2008, şi a dispus intrarea în faliment a companiei.

SENZAŢIONALA INSOLVENŢĂ A HIDROELECTRICA Fără doar şi poate însă, cea mai răsunătoare insolvenţă a anului a fost a producătorului de energie Hidroelectrica, controlat de stat, afectat de contractele „băieţilor deştepţi”, de căpuşarea dusă la extrem , de managementul deficitar şi de seceta prelungită. Între 2006 şi 2012, Hidroelectrica a pierdut 1,1 miliarde euro din vânzarea de energie prin contracte directe, la preţuri mici. În 2011, profitul net al companiei scăzuse de 45 de ori, faţă de 2010, de la 292,3 la 6,4 milioane lei. Desigur, după cum ne amintim, circul de la Hidroelectrica a fost completat şi de „senzaţionala” privatizare eşuată marca Dan Diaconescu. Şi firma care tipărea Pagini Aurii a intrat în faliment, în noiembrie, după ce, în ultimii trei ani, afacerile scăzuseră constant. Ultimul mare faliment al anului a fost al companiei Romstrade, deţinută de Nelu Iordache (reţinut de DNA), un obişnuit al contractelor cu statul. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România reziliase recent mai multe contracte încheiate cu Romstrade, invocând printre altele progresul redus al lucrărilor şi nerespectarea termenelor asumate de constructor.

COMERŢUL, CEL MAI AFECTAT În total, 15.410 firme au intrat în incapacitate de plată, în perioada ianuarie - noiembrie, în scădere cu 1,7% faţă de anul trecut. Firmele din comerţ rămân cele mai afectate de lipsa lichidităţilor, 4.500 dintre el punând lacăt pe uşă, în perioada analizată de Registrul Comerţului. Comerţul este urmat de transporturi (2.249 insolvenţe) şi industrie (1.875). La finele lui noiembrie, în România erau active peste un milion de firme.