Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a prezentat, ieri, Raportul privind starea Justiţiei, într-o conferinţă de presă susţinută de preşedintele CSM, judecătorul Adrian Bordea, şi vicepreşedintele Consiliului, procurorul Gheorghe Muscalu. Potrivit raportului, unele instanţe au autorizat, în 2013, interceptări audio-video chiar şi cu 250% mai multe decât în 2011! Vicepreşedintele CSM consideră însă că cifrele nu sunt mari în raport cu numărul de dosare penale soluţionate de procurori şi că nu s-au constatat abuzuri în utilizarea acestei proceduri. Potrivit raportului, la judecătorii, interceptările au crescut cu 93,39%, la tribunale - cu 23,64%, iar la curţi de apel - cu 259,29%. Datele raportului arată că, în 2013, la nivelul curţilor de apel au fost emise 503 mandate de interceptare audio-video, de aproape patru ori mai multe faţă de anul 2012, când au fost aprobate 126 de astfel de mandate (în 2011 au fost aprobate 140). Potrivit luju.ro, „această creştere cu 300% a numărului de mandate de interceptare emise în 2013 la nivelul curţilor de apel indică apetenţa procurorilor de la marile parchete pentru interceptarea judecătorilor şi avocaţilor - categorii de persoane a căror calitate atrage competenţa de judecată în primă instanţă a curţilor de apel. O altă statistică - aceea furnizată de DNA - confirmă creşterea accelerată, în ultima perioadă, a numărului suspecţilor şi inculpaţilor provenind din rândul judecătorilor şi avocaţilor”. Muscalu a explicat că această creştere a numărului de autorizaţii pentru interceptări nu este extraordinar de mare în raport cu cauzele soluţionate, adăugând că trebuie avut în vedere că sunt solicitări primite şi de la alte state. Muscalu a dat ca exemplu parchetele de pe lângă judecătorii, de unde, deşi competenţa acestora pe infracţiunile grave este destul de redusă, de multe ori se fac solicitări de interceptări pentru a se urmări bunul sustras sau persoana, nefiind neapărat interceptat SIM-ul. „Ştiţi bine că, la nivelul curţilor de apel, competenţa este limitată la infracţiuni de siguranţă naţională, la infracţiuni de terorism şi alte infracţiuni, mă rog, vorbim şi de judecători, procurori... Interceptările vizează cauze penale unde judecătorii au autorizat indiferent de cine este solicitantul. La nivelul curţilor de apel şi la nivelul tribunalelor, solicitanţii, potrivit competenţei materiale, sunt în principal parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă curţile de apel, corespunzător, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), dar şi cele două structuri specializate, DNA-ul şi DIICOT-ul. Fără îndoială că activitatea în combaterea criminalităţii organizate şi în combaterea marii corupţii vizează, fiind o criminalitate predictibilă, penetrarea grupărilor respective de multe ori alături de utilizarea celorlalte metode şi tehnici speciale de investigare prin apelarea la interceptarea comunicaţiilor indiferent de ce natură sunt acestea“, a declarat vicepreşedintele CSM.

Din raport lipsesc informaţii cu privire la numărul de mandate de interceptare, inclusiv cele pe siguranţă naţională, aprobate la nivelul ICCJ. Preşedintele CSM, Adrian Bordea, a justificat această omisiune prin faptul că CSM nu a fost interesat să reţină în raport acest aspect: „Lucrurile sunt mai puţin interesante pentru noi“.