O MONEDĂ IEFTINĂ Guvernatorul Băncii Angliei, Mervyn King, are bănuiala că unele economii mari ar putea încerca în 2013 să-şi deprecieze şi mai mult monedele, pentru a susţine creşterea economică. Devalorizarea în scopuri competitive a fost folosită de marile economii, în ultimii ani, pentru a contracara impactul crizei şi încetinirea la nivel global. Politicile monetare relaxate şi alte măsuri, precum achiziţiile de active financiare de către băncile centrale, au condus la deprecierea unor valute importante. O monedă ieftină face, teoretic, exporturile mai ieftine şi mai competitive, ajutând astfel activitatea economică. Acest instrument ar putea fi preferat de tot mai multe ţări, în următoarele luni, în contextul încercărilor de a genera creştere economică, a afirmat guvernatorul Băncii Angliei.

Economia globală are nevoie disperată ca ţările cu surplusuri comerciale mari, precum Germania, Olanda şi China, să stimuleze cererea, însă acestea au puţine motive să acţioneze astfel. Statele cu deficite comerciale majore trebuie să ia repede măsuri pentru stimularea creşterii, însă au puţine opţiuni. O serie de ţări, inclusiv Elveţia, Japonia şi Brazilia, au dificultăţi în a-şi tempera aprecierea propriilor monede, astfel încât să nu piardă beneficiile aduse de exporturi. Problema este agravată de faptul că instrumentele tradiţionale folosite de băncile centrale pentru stimularea creşterii, dobânzile scăzute de politica monetară, au fost împinse aproape de limită. Ratele dobânzilor în SUA, Europa, Japonia şi alte ţări sunt aproape de zero.

STAGNARE BANCARĂ Aproape jumătate (45%) dintre băncile europene estimează reduceri de personal în şase luni, în urma reducerii cheltuielilor din prima jumătate a anului viitor, cele mai afectate fiind băncile din Olanda şi din Marea Britanie, în proporţie de 70%, potrivit raportului ”European Banking Barometer” al companiei de consultanţă Ernst&Young. Este vorba despre un studiu bianual, ce include 270 de bănci din Austria, Belgia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, ţările nordice, Polonia, Spania, Elveţia şi Marea Britanie. Reducerea cheltuielilor s-a clasat mai sus în topul priorităţilor, devenind a doua cea mai importantă prioritate a băncilor europene, după managementul riscurilor şi reglementare. În ţările nordice, doar 22% dintre bănci estimează reduceri de personal. Majoritatea băncilor europene (85%) estimează că provizioanele lor vor rămâne la nivelul actual sau vor creşte pe termen scurt, în timp ce doar 15% anticipează că acestea vor scădea. Serviciile medicale şi industria IT sunt singurele sectoare care înregistrează o oarecare relaxare, în timp ce construcţiile, sectorul imobiliar comercial şi transporturile rămân foarte restrictive. 34% dintre bănci estimează că împrumuturile către clienţi se vor diminua în următoarele şase luni.

SPĂLARE DE BANI Banca britanică HSBC va plăti autorităţilor americane o amendă record, de 1,92 miliarde de dolari, pentru spălare de bani şi legături cu ţări vizate de sancţiuni. Suma a fost stabilită în cadrul unui acord pentru încheierea amiabilă a unei investigaţii FBI. Aceasta este cea mai mare sumă plătită vreodată pentru un astfel de caz. Potrivit unui raport al Senatului american, conturi HSBC din Mexic şi SUA au fost folosite de baroni ai drogurilor, pentru spălare de bani. În plus, banca ar fi încălcat frecvent restricţiile impuse de SUA unor state precum Iranul sau Coreea de Nord. Luna trecută, banca a anunţat că a creat un fond de 1,5 miliarde de dolari pentru a acoperi astfel de amenzi şi acorduri. Anunţul privind HSBC a intervenit după o înţelegere similară dar pe scară mult mai redusă a autorităţilor americane cu banca britanică Standard Chartered. Aceasta va plăti 300 de milioane de dolari pentru încălcarea sancţiunilor americane.