AMBIŢIE LA SUPERLATIV Asia s-a impus, în 2013, în cercul foarte închis al puterilor spaţiale, cu primul satelit pe orbită pentru Coreea de Sud, o sondă marţiană pentru India şi explorarea Lunii pentru China. ”Cred că regimul de la Beijing a declanşat în Asia o cursă majoră în spaţiu”, a estimat Morris Jones, expert independent din Australia. ”Indienii supraveghează foarte atent ceea ce fac chinezii. Chiar şi sud-coreenii accelerează ritmul”, relevă Moris Jones, subliniind faptul că mulţi oameni sunt preocupaţi de aceasta şi în SUA. Fuzee, structuri satelitare, capacitate de a trimite oameni în spaţiu, laboratoare şi staţii la sol - China dispune acum de toate elementele necesare pentru a deveni vârful de lance în Asia în domeniul spaţial.

După SUA şi URSS, China a devenit astfel, sâmbătă, cea de-a treia ţară din lume care a reuşit o aselenizare cu sonda sa spaţială Chang'e 3, o premieră din 1976 încoace. Mai mult, se pare că regimul de la Beijing nu doreşte să se limiteze la un simplu loc de partener în programele spaţiale, ci caută mai degrabă să devină ţara de referinţă în acest domeniu în Asia şi, probabil, chiar dincolo de aceasta. ”Şi dacă ruşii nu-şi schimbă atitudinea ironică faţă de ceea ce face China în spaţiu, în cinci-zece ani cursa se va desfăşura între Beijing şi Washington, fără Rusia”, declara Vadim Lukaşevici, expert rus în sectorul spaţial. ”Noi le-am vândut anumite tehnologii spaţiale, îndeosebi referitoare la fabricarea de echipamente pentru cosmonauţi. Dar ei le-au dezvoltat în mod considerabil şi nu mai vor să se servească de tehnologiile altora sau să le imite. Sateliţii chinezi sunt în prezent mai performanţi decât ai noştri şi China vrea acum să le facă concurenţă SUA, nu Rusiei”, a afirmat Vadim Lukaşevici. Referitor la ambiţiile Indiei în acest domeniu, ele nu sunt luate în serios de Moscova.

CONCURENŢĂ Dacă mijloacele rămân modeste în comparaţie cu cele ale vecinului său chinez sau cu cele ale puterilor spaţiale deja consacrate, India pare totuşi decisă să rămână în cursă cu un program spaţial de aproape 400 de miliarde de rupii, circa 4,66 miliarde de euro, pentru perioada 2012-2017. Cu siguranţă, recunosc experţii din sector, ţările din Asia, inclusiv China, nu vor detrona NASA şi alţi giganţi din sector în următoarele cel puţin două decenii, dar ele vor putea să o concureze rapid în plan comercial. Această concurenţă ar putea totuşi să depăşească simplul cadru de activităţi civile, ştiinţifice sau comerciale, existând teama unei militarizări a spaţiului. Începând din 2007, China a testat o armă antisatelit, distrugând unul dintre vechii săi sateliţi aflaţi pe orbită cu ajutorul unui interceptor. Potrivit mai multor site-uri de internet specializate, China ar fi testat, în mai, o nouă rachetă balistică ce poate să-şi atingă ţinta în spaţiu. SUA sunt foarte preocupate în faţa creşterii puterii arsenalului spaţial chinez, care ar putea ameninţa sistemele de securitate americane în spaţiu.

REPARAŢII PE STAŢIA SPAŢIALĂ Inginerii de la sol au înregistrat câteva progrese încercând să deblocheze o valvă defectă din circuitul de climatizare de pe Staţia Spaţială Internaţională, a anunţat NASA, care nu a decis încă dacă va fi nevoie de o ieşire a astronauţilor pe orbită. Echipa de la sol a înregistrat un mic succes în această operaţiune de reparare a valvei defectuoase care a afectat sistemul de răcire de pe Staţia Spaţială. NASA nu a decis nici dacă această defecţiune, descoperită miercuri, va întârzia prima misiune de reaprovizionare a Staţiei Spaţiale, ce va fi efectuată de compania Orbital Science prin intermediul capsulei sale de tip cargo Cygnus. Prevăzută iniţial pentru miercuri, de la Centrul Spaţial Wallops din Virginia, lansarea capsulei Cygnus a fost amânată cu 24 de ore în weekend şi este programată pentru joi seară.

Dacă NASA decide că astronauţii vor trebui să iasă pe orbită pentru repararea valvei, atunci lansarea capsulei Cygnus va fi amânată pentru luna ianuarie. Astronauţii vor efectua prima ieşire orbitală cel mai probabil joi, 19 decembrie, şi o a doua sâmbătă, 21 decembrie. O a treia ieşire pe orbită, dacă va fi necesară, ar putea avea loc pe 23 decembrie. Această sarcină îi revine lui Rick Mastracchio, inginer de zbor în echipajul de pe Staţia Spaţială, care a executat mai multe ieşiri pe orbită. Acesta va fi însoţit de Mike Hopkins, care nu a ieşit niciodată în spaţiu. Cei doi astronauţi s-au antrenat deja la sol, în piscină, înainte de sosirea la bordul Staţiei Spaţiale, pentru a înlocui o valvă a pompei de amoniac. Trei pompe de schimb sunt legate de un tronson al Staţiei Spaţiale. Aceştia vor putea să beneficieze de informaţiile dobândite în august 2010, când astronauţii de atunci au fost nevoiţi să efectueze trei ieşiri în spaţiu pentru a înlocui aceeaşi pompă, după ce precedenta a fost avariată de un scurtcircuit.

Defectarea unei valve din acea pompă, miercuri, a forţat NASA să depindă de acum de un circuit secundar de răcire şi să oprească echipamentele ce nu sunt esenţiale în modulul Harmony, în laboratorul european Columbus şi în modulul japonez de cercetări ştiinţifice Kibo.