2016 va fi un an încărcat politic. Având două tipuri de alegeri, locale și parlamentare, clasa politică trebuie să demonstreaze electoratului că a înțeles ceva din protestele care au urmat după tragedia de la clubul „Colectiv“. Liderii partidelor spuneau în toamna anului trecut că au înţeles mesajul străzii şi vor trece la o reformă profundă. În încercarea de a-i impresiona pe români, principalele formațiuni politice, PNL și PSD, s-au întrecut într-un soi de rebrănduire, fiecare încercând să scoată în față oameni imaculați, fără dosare penale. Dacă vor reuși sau nu să-i convingă pe cetățeni rămâne de văzut. Primul test major în fața electoratului va fi în iunie, când vor avea loc alegerile locale. În acest an, primarii vor fi aleşi într-un singur tur de scrutin, ceea ce, susţin liberalii, îi avantajează clar pe cei de la PSD, aceştia având mai mulţi edili în funcţie. De aceea, liberalii au iniţiat un proiect de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin, proiect care se află în dezbaterea Parlamentului. Şi dacă ar fi adoptat, tot nu s-ar putea aplica la alegerile din acest an, pentru că legislaţia electorală nu poate fi modificată cu mai puţin de un an înaintea alegerilor. Miza cea mare o reprezintă însă alegerile parlamentare din toamnă. În acest an se revine la votul pe liste, iar numărul de parlamentari a fost redus de la 588 la 466. Totodată, va fi pentru prima dată când românii din străinătate vor putea vota prin corespondenţă. Interesant este că partidul care va câştiga alegerile parlamentare va da şi numele viitorului premier şi, implicit, va forma Guvernul. Tocmai de aceea, toată energia partidelor se va canaliza către aceste alegeri.
RESTANȚELE ALEȘILOR Tot în 2016, peste 500 de proiecte de lege îi așteaptă pe parlamentari să se întoarcă din vacanță. Printre ele se regăsesc și proiecte pe care le-au adoptat deja, dar au fost trimise înapoi de președinte. După 1 februarie, când începe o nouă sesiune parlamentară, senatorii şi deputaţii trebuie să decidă ce se întâmplă cu salariile demnitarilor. Până la adoptarea unei legi, ordonanţa Guvernului prin care au fost crescute salariile premierului, preşedintelui şi ale altor înalţi demnitari îşi produce încă efectele. Un alt proiect controversat care aşteaptă o decizie a Parlamentului este cel care îi scapă pe cei cu credite imobiliare de datorii prin darea în plată a imobilului. Preşedintele Klaus Iohannis a trimis legea la reexaminare pe motiv că proiectul nu este suficient de clar şi a cerut ca acesta să fie refăcut după consultări cu băncile şi cu Consiliul Superior al Magistraturii.