Multe idei trăsnite le-au trecut prin cap celor de la Finanțe, în 2017, pe fondul creșterii masive a cheltuielilor centrale și nevoii urgente de-a aduce cumva bani la buget. Anul a început cu propunerea impozitării globale a gospodăriilor, plan care a eșuat din fașă, în principal pentru că ANAF abia administrează câteva sute de mii de firme. Saltul la câteva milioane de gospodării ar fi omorât instituția, care și-așa funcționează în regim de avarie. Experimentul nr. 2 a fost split TVA, respectiv plata defalcată a taxei pe valoare adăugată; din obligatoriu, sistemul a sfârșit opțional, cu excepția firmelor în insolvență, după o reacție dură a mediului de afaceri. Dar oamenii nu s-au lăsat - ceva, orice, trebuia modificat; drept urmare, din 2018, contribuțiile sociale trec din sarcina angajatorilor în cea a angajaților. În același timp, impozitul pe venit scade de la 16 la 10%. Oricum, să spunem că, în ultimii doi ani, Codul Fiscal a fost modifcat de peste 20 de ori...

GOSPODĂRIE, NU GLUMĂ Schimbarea filosofiei de taxare a veniturilor personale, prin trecerea la impozitul pe gospodărie, şi decizia de transfer al contribuţiilor sociale de la angajator la angajat au fost cele mai dezbătute subiecte fiscale din 2017. La 4 ianuarie, candidatul propus să preia Finanţele, Viorel Ştefan, vorbea, la audierile din Parlament, despre unificarea legislaţiei fiscale într-un Cod economic cu maximum 50 de taxe. El a devenit ministru de resort, iar prima prevedere a proiectului de Cod economic, care a ieșit la lumină abia în aprilie, era introducerea unui impozit de 10% pe venitul global al gospodăriilor. Fiecare gospodărie ar fi urmat să beneficieze de un punctaj acordat în funcţie de numărul membrilor de familie şi de un plafon neimpozabil. Proiectul prevedea şi o serie de deduceri, incluzând bursele, indemnizaţiile pentru copii, contribuţia de sănătate plătită, prima de asigurare obligatorie pentru casă şi maşină sau programele educaţionale pentru copii, dar şi abonamente la fitness, gimnastică, dans și alte activităţi sportive. Veniturile mai mici de 2.000 de lei nu se impozitau. „În România există 360.000 de contracte de muncă part-time ca unică sursă de venit. Aici vorbim de o zonă de muncă la gri. Contractul se face pe sumă mică, dar e puţin credibil că cineva poate să trăiască dintr-un asemenea venit. Prin globalizarea veniturilor nu mai au scăpare“, spunea, la acea vreme, Ștefan. Toate calculele gospodăriilor urmau să fie realizate de un consultant fiscal; autorităţile vorbeau despre circa 35.000 de consultanţi, în condiţiile în care, potrivit companiilor de profil, în România sunt certificate 4.000 - 5.000 de persoane pentru această profesie, din care o parte sunt inactive, adică nu profesează, pentru că lucrează la Fisc.

FISCUL NU POATE Propunerea globalizării veniturilor personale a fost primită cu rezerve de analiști, care au arătat, pe de-o parte, că un asemenea demers are nevoie de ani buni înainte de a fi aplicat şi, pe de altă parte, că Fiscul nu este încă pregătit logistic pentru aplicarea unei asemenea măsuri. „În plus, se pleacă de la prezumţia că toţi contribuabilii din România sunt educaţi fiscal şi financiar și înţeleg că trebuie să se înregistreze fiecare gospodărie. Vorbim despre înregistrarea a șapte milioane de gospodării la un ANAF care abia face faţă înregistrărilor de TVA și de PFA. Fiscul nu a emis decizii de impunere pentru contribuţiile de sănătate din 2012 şi nu reuşeşte să emită deciziile de impunere pe sistemul simplificat al cotei unice decât între trei şi șase luni de la depunerea declaraţia de venit. Cam asta este capacitatea ANAF“, declara, la finele lui aprilie, reprezentantul Romanian Business Leaders, Angela Roșca.

SPLIT TVA În vară, când impozitul pe gospodărie nu fusese încă „digerat“, Finanțele au venit cu o nouă propunere - split TVA. Noul șef de la Finanțe, Ionuț Mișa, spunea așa - „Plata defalcată este un mecanism introdus pentru a creşte gradul de colectare a TVA la buget, pentru a crea un echilibru în piaţă între agenţii economici, căci astăzi există o diferenţă mare între cei care nu plătesc TVA şi-l folosesc în alte scopuri şi cei care sunt de bună credinţă şi fac aceste plăţi“. Măsura ar fi trebuit să devină obligatorie din ianuarie 2018 şi opţională chiar din octombrie. Până la 10 octombrie, însă, mai puţin de 300 de firme aplicaseră pentru mecanismul plăţii defalcate a TVA, potrivit unor surse din ANAF. Evident, propunerea a generat reacții ample din partea mediului de afaceri. Potrivit membrului în board-ul Consiliului Investitorilor Străini Daniel Anghel, faptul că non-rezidenţii urmau să fie obligaţi să-şi deschidă conturi bancare în România contravenea principiului liberei circulaţii a capitalului în Uniunea Europeană - „Split TVA, ca şi concept, are în substanţă şi reducerea evaziunii fiscale. Practic, însă, pentru a urmări acest scop, ar trebui ca ANAF să aibă o analiză de risc performantă, care să fie automatizată şi care să răspundă în timp real. În trei zile, instituția ar trebui să recunoască profilul unui potenţial evazionist, ceea ce este imposibil acum“. În aceste condiţii, reprezentanţii mediului de afaceri au avansat propunerea ca split TVA să fie o măsură opţională, care să se aplice doar în relaţiile dintre persoane juridice şi companiile aflate în insolvenţă şi faliment. În cele din urmă, în octombrie, autorităţile au decis că plata defalcată a TVA va fi opţională pentru toţi agenţii economici, mai puţin pentru cei aflaţi în insolvenţă şi cei care au datorii peste un anumit plafon.

O NOUĂ REVOLUȚIE Finalul anului a adus o nouă revoluție fiscală - contribuţiile sociale vor trece de la angajatori la angajaţi începând cu 1 ianuarie 2018; concomitent, impozitul pe venit se va reduce de la 16 la 10% pentru salariaţi, pensionari, PFA și persoane care încasează drepturi de autor. Se schimbă, de asemenea, şi regimul de impozitare pentru microîntreprinderi, care vor plăti un impozit de 1% din venit dacă au afaceri de până la un milion de euro (o dublare a plafonului). În sprijinul deciziei de transfer al contribuţiilor sociale, MFP aduce argumente precum o diminuare anuală a muncii la negru cu circa 10% şi încasări suplimentare de circa trei miliarde lei. Imediat au venit și calculele consultanţilor fiscali, care au arătat că angajatorii ar trebui să crească salariul brut cu 20% pentru a nu afecta suma netă pe care o primeşte angajatul, în urma transferului contribuţiilor. „Proiectul de modificare a Codului Fiscal stabileşte reducerea impozitului pe venit la 10% şi a contribuţiilor totale cu două puncte procentuale. Angajatul va datora contribuţia socială de 25% şi contribuţia de sănătate de 10%, iar angajatorul - contribuţia asigurătorie de muncă de 2,25%. Calculele arată că, în cazul unui salariu net de 3.000 lei, costul complet va scădea anul viitor, dacă se aplică aceste modificări, cu 0,3% (17 lei). Având în vedere că va avea loc un transfer aproape integral al contribuţiilor sociale şi de sănătate în sarcina angajatului, angajatorii ar trebui să majoreze salariul brut cu 20%“, spunea partenerul Deloitte România Raluca Bontaș.

GRABA STRICĂ TREABA Totodată, investitorii au acuzat din nou graba cu care au fost adoptate aceste măsuri. În viziunea Camerei de Comerț Româno-Americane (AmCham), spre exemplu, „atât frecvenţa modificărilor fiscale adoptate în regim de urgenţă, cât şi impactul financiar şi administrativ îngreunează derularea afacerilor în România, scad încrederea în guvernanţa economică şi în economia în ansamblu, afectând competitivitatea ţării şi capacitatea de a atrage resurse“. Nu de aceeaşi părere este şi ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, care menţionează că deficitul fondului de pensii se va reduce masiv anul viitor, în urma transferului contribuţiilor - „Ne aşteptăm la o colectare net superioară. Peste 30% dintre firme nu plătesc contribuţii, pentru două milioane de angajați“. Chiar și așa, să spunem că al nostru Cod Fiscal a fost modificat de peste 20 de ori în numai doi ani. Ce mai urmează?