Politica fiscală este acum cel mai mare risc la adresa stabilității economice, avertizează, în raportul trimestrial, analiștii UniCredit Bank. Se iau măsuri legislative peste noapte, altele se anulează, taxele se majorează, investițiile dispar, iar populismul nu moare. Iar dacă-n 2017 deficitul va fi ținut sub pragul critic de 3% din PIB, în 2018 e greu de crezut că se va mai putea facea asta, fără un pic de austeritate. Îngrijorător este că, în prezent, statul repetă fix greșelile care ne-au băgat în recesiune severă, în 2009 - 2010.

ISTORIA SE REPETĂ? Creșterea economică de peste 5%, anunțată cu surle și trâmbițe pentru 2017, ascunde dezechilibre fiscale din ce în ce mai mari, avertizează analiștii UniCredit Bank, în raportul lor trimestrial - „Avem măsuri legislative ad-hoc, majorări de taxe și o reducere puternică a investițiilor publice, pentru a menține deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB, în 2017, dar nu și-n 2018. Creșterea consumului privat și intrările reduse de fonduri europene vor duce la ieșiri nete de capital din România. În plus, salariile urcă într-un ritm mai accelerat decât productivitatea - e un semn că leul ar trebui să se deprecieze în anii următori“. De notat că, la nici zece ani de la unul dintre cele mai dure programe de austeritate din Europa, Guvernul României repetă multe dintre greșelile care au dus la recesiunea severă din 2009 - 2010 - „Acum, politica fiscală e cel mai mare risc la adresa stabilității macroeconomice. Statul continuă cu măsurile populiste, deși resursele sunt limitate. În pofida unei creșteri nominale a PIB cu 9,9%, avansul veniturilor din taxe este de doar 1,2%. În paralel, salariile din sectorul public și cheltuielile sociale ar putea crește cu aproape 16,6%, în 2017, față de anul trecut“. Cei de la UniCredit remarcă creativitatea Guvernului aflat în căutare de venituri suplimentare, dar subliniază că încă lipsește eficiența - „A anulat decizii anterioare de relaxare fiscală, reintroducând supraacciza la carburanți, a temperat anumite măsuri, anulând circa 84% din majorările salariale ale bugetarilor prin transferul contribuțiilor sociale la angajați (din 2018), și a transferat bani de la companiile de stat. Totodată, a redus cheltuielile pentru investiții publice cu echivalentul a 1,3% din PIB, în comparație cu planificarea originală, și a diminuat rambursările de TVA“.

LEUL, ÎNCOTRO? Pe de altă parte, analiștii UniCredit notează că leul continuă să fie supraevaluat, din cauza intrărilor reduse de capital și majorării costului unitar cu forța de muncă - „Tendința de depreciere, caracteristică lunilor de toamnă, la un loc cu riscurile fiscale și politice, ar putea menține cursul leu/euro în preajma sau chiar peste pragul de 4,6 unități, în decembrie. Estimăm că banca centrală va permite o depreciere graduală a leului și că tranziția spre intervalul 4,6 - 4,7 unități se va produce în primul trimestru din 2018, odată ce demarează noul ciclu de majorare a dobânzii-cheie“. Nu-n ultimul rând, inflația anuală ar putea sări peste 2%, în noiembrie, din cauza reintroducerii accizei la carburanți și scumpirii energiei electrice și gazelor naturale. Peste toate acestea aterizează și două posibile conflicte cu autoritățile europene, unul legat de sustenabilitatea fiscală și altul legat de independența justiției. Dintr-o dată, viitorul nu mai sună chiar atât de bine. Dar nu pare să fie nici tragic (încă...).