30% din populaţia mondială, adică aproape 2,1 miliarde de persoane, din care peste 62% provin din ţările în curs de dezvoltare, sunt supraponderale sau suferă de obezitate. ”Obezitatea este o problemă care afectează toţi oamenii, indiferent de vârstă sau venituri, oriunde în lume”, a comentat Christopher Murray, directorul institutului de evaluare a sănătăţii de la Universitatea din Washington, care a analizat datele obţinute din 188 de ţări.

PROBLEMĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ Între 1980 şi 2013, proporţia persoanelor cu un indice de masă corporală (IMC) de peste 25 de puncte, limita dincolo de care oamenii sunt consideraţi a fi supraponderali, a trecut, la nivel mondial, de la 28,8% la 36,9% în cazul bărbaţilor şi de la 29,8% la 38% în cazul femeilor. Indicele de masă corporală este raportul dintre greutatea exprimată în kilograme şi pătratul înălţimii. Un indice de peste 30 de puncte este considerat un simptom al obezităţii, în cazul adulţilor. Adultul care are un indice situat între 25 şi 30 este considerat supraponderal.

În rândul ţărilor dezvoltate, SUA, Marea Britanie şi Australia ocupă primele locuri în privinţa numărului de persoane cu vârsta de peste 20 de ani obeze sau supraponderale, cu o proporţie de peste 60%. În ceea ce priveşte ţările în curs de dezvoltare, dacă obezitatea reprezintă o excepţie în anumite ţări din Africa, precum Burkina Faso şi Ciad, alte state din Orientul Mijlociu, America Latină şi Oceania au depăşit deja ţările occidentale. Statele reprezentative în acest sens sunt Egipt, Libia, Arabia Saudită, Oman, Bahrein şi Kuweit, unde numărul de persoane supraponderale şi obeze a crescut considerabil, la peste 70% din persoanele de peste 20 de ani. Această tendinţă este regăsită în mai multe ţări din America Latină, precum Mexic, Salvador, Costa Rica, Honduras, Chile, Paraguay, şi mai ales în micile insule-stat din Oceanul Pacific, precum Tonga, Kiribati şi Samoa, unde nivelul a depăşit 80% în rândul populaţiei cu vârsta de peste 20 de ani. În paralel cu creşterea numărului de persoane supraponderale, a scăzut vârsta de la care se manifestă simptomele obezităţii: între 1980 şi 2013, numărul de copii şi adolescenţi obezi sau supraponderali a crescut cu 50% la nivel mondial.

IMPACT ASUPRA SĂNĂTĂŢII Această creştere este extrem de neliniştitoare, în măsura în care obezitatea infantilă poate avea consecinţe grave asupra sănătăţii, mai ales cardiovasculare, asupra diabetului şi a numeroase forme de cancer. Potrivit unui studiu publicat în 2012, referitor la impactul mondial al morbidităţii, obezitatea ar fi provocat 3,4 milioane de decese doar în 2010. Cu 160 de milioane de cazuri, SUA reprezintă ţara cu cele mai multe persoane obeze şi supraponderale din lume, devansând state precum China, India, Rusia, Brazilia şi Mexic. În SUA, această problemă afectează peste 70% dintre bărbaţi şi aproape 62% dintre femeile cu vârsta de peste 20 de ani, precum şi 30% dintre copii şi adolescenţi. Proporţia persoanelor obeze în SUA este de 32% dintre bărbaţii adulţi şi de 34% dintre femeile adulte, faţă de numai 4% în China şi India.

PLATFORMĂ PENTRU SĂNĂTATE În timpul ultimelor trei decenii, nicio ţară nu a reuşit să reducă rata obezităţii. Problema se va accentua în statele cu venituri reduse şi medii, dacă nu vor fi luate măsuri urgente pentru a eradica această criză de sănătate publică. Greutatea unei persoane este însă, în primul rând, o problemă personală şi sunt tot mai multe aparate ce îi pot fi de ajutor în acest sens, pe lângă informaţii diversificate despre diete şi nutriţie. Compania sud-coreeană de produse electronice Samsung a prezentat, de exemplu, o nouă platformă digitală dedicată sănătăţii, care foloseşte mai mulţi senzori pentru a monitoriza diverse funcţii corporale, precum ritmul cardiac şi presiunea arterială. Platforma, prezentată la San Francisco, a fost denumită Simband şi va funcţiona în tandem cu un sistem de stocare securizată a datelor online. Samsung a utilizat o brăţară electronică pentru a face o demonstraţie a utilizărilor potenţiale ale platformei. Un astfel de dispozitiv permite măsurarea ritmului cardiac şi a celui respirator, a tensiunii şi arată felul în care date care provin din diverse surse pot fi colectate pentru a-i ajuta pe utilizatori să îşi monitorizeze mai bine starea de sănătate. Noua platformă a fost concepută în cooperare cu mai mulţi cercetători şi profesori universitari.

Iniţiativa se înscrie în tendinţa actuală de dezvoltare a unor accesorii electronice de tip prêt-à-porter, precum ceasuri şi brăţări, pentru care numeroase aplicaţii, mai ales în domeniul designului şi al sănătăţii, au fost create. ”Într-o epocă în care cheltuielile cu sănătatea se află la niveluri-record şi în care numărul persoanelor de peste 60 de ani din lume va depăşi 1,2 miliarde până în 2025, sănătatea digitală este un domeniu de inovaţie deosebit de important”, a declarat Young Sohn, un reprezentant al grupului Samsung, care consideră noua platformă ”un prim pas esenţial” şi îi invită pe dezvoltatorii de aplicaţii să i se alăture în acest tip de iniţiative.