Ucraina a adus un omagiu, în noaptea de sîmbătă spre duminică, victimelor accidentului nuclear de la Cernobîl, cel mai grav incident din istoria nucleară civilă, produs cu 23 de ani în urmă. Circa 100 de ucraineni, printre care s-au numărat şeful statului şi alţi înalţi oficiali, au depus în cursul nopţii jerbe de flori la monumentul ridicat la Kiev în memoria victimelor şi au aprins lumînări în timpul unei slujbe religioase speciale. “Astăzi, îi comemorăm cu profundă tristeţe pe eroii care au luptat împotriva elementelor nucleare şi care s-au sacrificat pentru noi şi copiii noştri”, a declarat preşedintele Viktor Iuşcenko.

“Lichidatorii” atît cîţi au mai rămas în viaţă şi reprezentanţi ai familiilor lor au depus la monument o ghirlandă din ramuri de brad. “Lichidatorii” au fost persoanele care au participat la lucrările desfăşurate la Cernobîl, imediat după explozie. Şi la Savutici, un orăşel aflat la 50 de kilometri de centrala nucleară şi unde locuia majoritatea personalului, au fost organizate evenimente comemorative la care au participat cîteva sute de persoane.

La 26 aprilie 1986, la ora 1.23, reactorul numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl, aflată în nordul Ucrainei, în apropierea graniţei cu Rusia şi Belarus, a explodat, provocînd contaminarea unei mari părţi a Europei şi în special a celor trei ţări, pe atunci republici sovietice. Peste 25.000 de “lichidatori”, majoritatea ruşi, ucraineni, dar şi belaruşi, care au lucrat în zonă pentru eliminarea urmărilor exploziei şi construirea unui sarcofag în jurul reactorului, au murit în anii următori, conform estimărilor oficiale. Oficial, în Ucraina au avut de suferit în urma catastrofei 2,3 milioane de persoane, dintre care 220.000 au lucrat la Cernobîl după explozie. Potrivit ultimului bilanţ anunţat de Ministerul Sănătăţii, 4.822 de ucraineni, copii sau adolescenţi în momentul producerii catastrofei, au fost operaţi în perioada 1986 - 2007 pentru cancer de tiroidă, cea mai evidentă consecinţă a iradierii.

Centrala de la Cernobîl a fost închisă în decembrie 2000, însă sarcofagul fisurat care acoperă circa 200 de tone de magmă radioactivă rămîne o ameninţare constantă. Autorităţile au consolidat în decursul timpului sarcofagul, iar la sfîrşitul acestui an sau începutul anului viitor urmează să înceapă construcţia unei noi structuri de protecţie, din oţel, finanţată din fonduri internaţionale. Lucrările, care ar urma să se încheie în 2012, vor fi efectuate de consorţiul Novarka, din care fac parte şi companiile franceze Bouygues şi Vinci. În zona contaminată urmează să fie construite, în următorii ani şi două complexe de prelucrare a deşeurilor radioactive solide şi lichide şi un depozit pentru stocarea combustibililor nucleari uzaţi.