Resursele externe atrase de băncile româneşti totalizează 22,8 miliarde euro, din care aproape 90%, respectiv peste 20 de miliarde euro, reprezintă linii de finanţare de la băncile-mamă, potrivit celor mai recente date ale BNR. Din totalul sumelor primite de băncile româneşti de la acţionarii străini, sub forma împrumuturilor subordonate, a depozitelor sau a creditelor atrase, mai mult de jumătate au scadenţă de peste doi ani, aproape 3 miliarde de euro trebuind să fie rambursate între 1 şi 2 ani şi doar 2,5 miliarde euro se returnează într-un termen mai scurt de 6 luni şi un an. La sfîrşitul lunii iulie, pasivele externe ale băncilor totalizau aproape 85 de miliarde lei, adică peste 28% din bilanţul băncilor. Datele băncii centrale indicau, după primul trimestru din acest an, o pondere a liniilor de finanţare de la băncile-mamă de 22% din total bilanţ. În ultima săptămînă, atît guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, cît şi alţi reprezentanţi ai băncii centrale au dat asigurări pulice că sistemul bancar nu are probleme de lichiditate, instituţiile de credit fiind susţinute în continuare şi de băncile-mamă. De asemenea, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, a declarat, miercuri, că băncile-mamă ale instituţiilor de credit din România nu-şi retrag finanţările, ci, dimpotrivă, îşi sprijină sucursalele. El a arătat că în momentul în care piaţa a fost cuprinsă de neîncredere şi băncile şi-au limitat reciproc expunerile, instituţiile de credit mici au apelat imediat la resurse de la băncile-mamă, cea mai mare sumă adusă fiind de 50 de milioane de euro. Alte bănci au adus active eligibile de la banca-mamă şi au accesat credite Lombard. Din cele 40 de instituţii de credit autorizate să funcţioneze în România, 35 au capital majoritar străin (26 bănci româneşti cu acţionari străini şi 9 sucursale ale băncilor străine), doar 3 bănci sînt deţinute majoritar de capitalul privat românesc şi 2 bănci sînt în continuare în proprietatea statului. Băncile deţinute de străini concentrau, la mijlocul acestui an, aproape 80% din capitalul social al sistemului, iar ponderea este şi mai înaltă la nivelul activului bilanţier, unde acestea deţin 88% din total.