• “Nu ne-au lăsat să luăm parte la inaugurare, să vedem invitaţii, pe ceilalţi oameni. Parcă eram ciumaţi. Am fost păziţi cu grijă, mai ales cei care ştiau detalii tehnice şi care fuseseră implicaţi şi văzuseră lucruri. Ni s-a rupt inima şi mie, şi colegilor mei, că după atîta muncă, deschiderea oficială a Canalului s-a făcut fără noi, în prezenţa celui mai iubit fiu al poporului şi a unor inocenţi aduşi acolo cu camioanele” - aşa sună o mică parte a unei poveşti personale, crîmpei din marea dramă generală petrecută “la Canal”, unde, de-a lungul timpului, zeci de mii de oameni au plătit cu viaţa condiţiile imposibile impuse de regimul vremurilor...

Compania Naţională “Administraţia Canalelor Navigabile” (CN ACN) a sărbătorit, ieri, un sfert de veac de la inaugurarea Canalului Dunăre - Marea Neagră. Angajaţii ACN au fost recompensaţi cu prime de şase milioane de lei, iar cei cu peste 20 de ani vechime au primit diplome şi medalii. “Mai mult de 130 de angajaţi au peste 20 de ani de muncă neîntreruptă la Canal. Au fost stagiari care au lucrat de pe vremea cînd se construia Canalul şi sînt şi acum aici. La ACN există 420 de angajaţi, iar 130 dintre ei au peste 20 de ani, iar unii chiar peste 25 şi 30 de ani vechime”, a declarat directorul ACN, Valentin Zeicu. Şi cum amintirea celor 25 de ani trece prin filtrul emoţional, al experienţelor personale, angajaţii au rememorat episoade “de aur” din epoca de tristă amintire, cînd zeci de mii de oameni au plătit cu viaţa condiţiile imposibile impuse de regim, lucrînd “la canal”. “Nu ne-au lăsat să luăm parte la inaugurare, să vedem invitaţii, pe ceilalţi oameni. Parcă eram ciumaţi. Am fost păziţi cu grijă, mai ales cei care ştiau detalii tehnice şi care fuseseră implicaţi şi văzuseră lucruri. Ni s-a rupt inima şi mie, şi colegilor mei, că după atîta muncă, deschiderea oficială a Canalului s-a făcut fără noi, în prezenţa celui mai iubit fiu al poporului” - aşa sună o mică parte a unei poveşti personale, crîmpei din marea dramă generală petrecută “la Canal”.

Directorul ACN a precizat că acest canal este un obiectiv de renume european, care a depăşit de mult stadiul de construcţie socialistă. “25 de ani înseamnă deja o viaţă de om. Împreună cu cei care au lucrat aici, Canalul Dunăre-Marea Neagră a ajuns la o vîrstă la care poate fi catalogat ca un obiectiv bine închegat, pus bine pe picioarele lui. E deja un obiectiv de renume european, a depăşit de mult stadiul de construcţie socialistă, într-o economie planificată pentru necesităţi naţionale, iar astăzi face parte din Coridorul 7 Pan-European”, a explicat directorul ACN. Canalul Dunăre-Marea Neagră leagă porturile Cernavodă, de pe Dunăre, şi Constanţa Sud, de la Marea Neagră, scurtînd cu aproximativ 400 de kilometri ruta mărfurilor de la Marea Neagră spre centrul Europei şi cu aproximativ 4.000 de kilometri ruta pe care o fac mărfurile din Australia şi Orientul Îndepărtat destinate Europei Centrale. Construcţia canalului a început în 1949, mulţi dintre muncitori fiind deţinuţi politici din închisorile comuniste. Lucrările au fost sistate în 1955 şi au fost reluate apoi în 1975, fiind finalizate în 1984, cînd Canalul Dunăre - Marea Neagră a fost inaugurat, în data de 26 mai, de către Nicolae Ceauşescu. Canalul a fost proiectat pentru a funcţiona la o capacitate de 80 de milioane tone anual. Construcţia sa a necesitat excavarea a aproximativ 300 de milioane de metri cubi de sol şi rocă, cu 25 de milioane mai mult decît la Canalul Suez şi cu 140 de milioane mai mult decît la Canalul Panama. De asemenea, au fost folosite peste patru milioane de metri cubi de beton şi beton armat şi, de asemenea, 24.345 de tone de echipament şi lucrări metalice. Cu o lungime de 64 de kilometri, o adîncime de şapte metri, o lăţime la bază de 70 de metri şi la suprafaţă de 110 - 140 de metri, Canalul Dunăre-Marea Neagră se situează, potrivit standardelor EEC-UNO, în clasa a şasea de canale interioare, cea mai mare clasă pentru astfel de construcţii. Este al treilea canal ca mărime din lume, după Suez şi Panama. Pescajul maxim admis este de 5,5 metri, permiţând astfel accesul navelor fluviale şi a celor maritime mici. La fiecare capăt există cîte două ecluze care permit traficul în ambele sensuri. Canalul traversează localităţile Cernavodă, Saligny, Mircea Vodă, Satu Nou, Medgidia, Castelu şi Poarta Albă, unde se bifurcă. Ramura nordică, Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari, trece prin Nazarcea, Ovidiu şi Năvodari, iar ramura sudică trece prin Basarabi şi Agigea. Seria manifestărilor deschise ieri va continua pînă vineri, cînd, la CAN, este aşteptat şi preşedintele Traian Băsescu.