FRONTIERE DEPĂȘITE Data de 30 septembrie reprezintă un reper important în recâștigarea dreptului omului la liberă deplasare, încă înainte de parafarea oficială a căderii regimurilor comuniste din Europa de Est. Vara anului 1989 s-a soldat cu fisuri în Cortina de Fier, după ce oficialii din Ungaria comunistă au decis să permită cetățenilor din fosta Republică Democrată Germană să părăsească teritoriul său către Austria doar cu buletinele. În scurt timp se înregistra un adevărat exod din fosta RDG către Ungaria. Inițial, germanii din RDG s-au adăpostit în curtea ambasadei Austriei la Budapesta, unde, pentru siguranță, primeau documente noi de călătorie. Când spațiul a devenit neîncăpător, regimul socialist cu față umană din Ungaria a decis deschiderea frontierei către Austria.

Germania Democrată a devenit, în numai câteva luni, o țară-fantomă, iar acordul negociat de fostul ministru al Afacerilor Externe din Germania Federală, Hans-Dietrich Genscher, a venit ca o consecință logică. Totuși, acordul s-a negociat la Praga și a fost anunțat lumii întregi pe 30 septembrie 1989, de la balconul ambasadei Germaniei Federale. Până la sfârșitul anului, regimurile comuniste au căzut unul după altul. Hans-Dietrich Genscher alături de foști cetățeni din Germania Democrată au celebrat, la Praga, aniversarea de 25 de ani.

SĂRBĂTOAREA TUTUROR În luna noiembrie, capitala Germaniei se pregăteşte să aniverseze fastuos cei 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Evenimentul va fi marcat în weekend-ul 7-9 noiembrie, prin manifestaţii de amploare. O instalaţie va lumina centrul oraşului, pe o lungime de 15 kilometri, exact pe spaţiul în care, cândva, se afla amplasat Zidul Berlinului. În plus, opt mii de baloane de mari dimensiuni vor delimita spaţiul unde era ridicat zidul care separa Vestul de Estul Berlinului. Conform programului gândit de organizatori, baloanele vor fi ridicate la cer în seara de 9 noiembrie, pentru a marca deschiderea frontierelor între cele două părţi ale Germaniei. Mai multe panouri amplasate în centrul oraşului vor ilustra povestea oamenilor care au participat la dărâmarea Zidului Berlinului şi care au trecut prin numeroase pericole, pentru a protesta împotriva dictaturii care guverna RDG-ul. Organizatorii se aşteaptă la valuri imense de vizitatori, pentru că, din toate colțurile Europei, oamenii sunt interesaţi să vadă ei înşişi cum Berlinul şi locuitorii lui au profitat de şansa istorică pe care au avut-o în urmă cu un sfert de secol.

PROTECȚIE PENTRU O VIAȚĂ DE MUNCĂ Ne-am pus mari speranțe în schimbările pe care trebuiau să le aducă vremurile democratice. 25 de ani nu au fost de ajuns pentru lumea perfectă la care mulți sperau. Estul și Vestul și-au împrumutat valorile, dacă avem în vedere scandalul interceptărilor telecomunicațiilor sau lipsa adevăratei protecții sociale pentru categorii largi ale populației. Poate cea mai afectată categorie socială este reprezentată de vârstnici, indiferent de locul de proveniență. 48% dintre persoanele peste vârsta de pensionare din lume nu primesc niciun fel de pensie, iar pentru o bună parte din restul de 52%, protecția oferită de pensie este insuficientă, arată un raport publicat de Organizația Internațională a Muncii (OIM). Conform acestui raport, care analizează sisteme de pensii din 178 de țări din întreaga lume, peste 45 de țări au ajuns la un grad de acoperire a pensiilor de 90% și peste 20 de țări în curs de dezvoltare se apropie de un grad universal de acoperire a pensiilor.

Raportul subliniază că politicile de consolidare fiscală adoptate după criza din 2010 au condus la reducerea protecției sociale pentru persoanele în vârstă. În Europa, reducerea prestațiilor sociale în cadrul politicilor de restricții bugetare a contribuit la creșterea sărăciei și excluderii sociale. Potrivit OIM, 123 de milioane de persoane, adică 24% din populația UE, se află în această situație. Cu toate acestea, partea cheltuielilor publice consacrată pensiilor reprezintă 11% din PIB în țările Europei Occidentale, față de 0 - 2% din PIB în țările cu venituri reduse. Potrivit datelor OIM, în România, proporția persoanelor peste vârsta de pensionare care primesc o pensie este de 98%.

Protecția socială are efecte pozitive asupra dezvoltării sociale și economice, de exemplu, prin creșterea cheltuielilor de consum și promovarea creșterii economice mai inclusive, astfel că multe țări cu venituri medii au decis să extindă protecția socială în cadrul strategiei lor de stimulare a creșterii economice.