Chiar şi după 25 de ani de la explozia survenită la unul din reactoarele centralei atomice de la Cernobâl, care a provocat scurgeri radioactive echivalente cu cel puţin 200 de bombe de la Hiroshima, problema securităţii acesteia stârneşte în continuare îngrijorări. Circa 200 de tone de combustibil radioactiv sunt în continuare necontrolate în reactorul distrus de la Cernobâl, a declarat directorul general al centralei nucleare ucrainene, Igor Gramotkin, într-un interviu acordat cotidianului rus ”Rossiiskaia Gazeta”. ”Sunt circa 200 de tone de carburant care trebuie depozitate controlat. În sarcofagul centralei se află circa 30 de tone de praf care conţine elemente transuraniene. Este o sursă importantă de pericol pentru mediu şi pentru om”, a precizat Gramotkin. Potrivit lui, extracţia acestor materiale nu va începe înainte de 2020, din motive de securitate.

• Noapte de coşmar • În noaptea de 25 spre 26 aprilie 1986, un reactor al centralei de la Cernobâl a explodat, provocând cea mai gravă catastrofă nucleară din istorie. Deasupra celui de-al patrulea reactor avariat s-a construit atunci, în pripă, un sarcofag aflat astăzi într-o stare alarmantă de degradare. Ca urmare a exploziei, teritoriul pe o rază de 30 de km din jurul centralei a fost supus unei contaminări radioactive extrem de puternice, iar peste 200.000 de persoane au fost evacuate. Catastrofa de la Cernobâl a afectat 19 regiuni din Rusia, cu o suprafaţă de aproape 60.000 de kilometri pătraţi şi cu o populaţie de 2,6 milioane de persoane; 47.000 de kilometri pătraţi din Belarus (23% din suprafaţa totală a republicii). Suprafaţa totală contaminată radioactiv în Ucraina s-a ridicat la 50.000 de kilometri pătraţi /12 regiuni/. Centrala de la Cernobâl a fost complet închisă abia la 5 decembrie 2000. Termenul de garanţie al sarcofagului este de 30 de ani, ceea ce înseamnă că aproximativ peste cinci ani, învelişul protector nu va mai putea opri procesul de eliberare a emisiilor radioactive în atmosferă. În acest context, construcţia unui nou sarcofag deasupra reactorului avariat este din ce în ce mai actuală. Structura gigantică în formă de arc, de 105 metri înălţime, 150 de metri lungime şi o lăţime de 260 de metri, despre care s-a vorbit mult în ultimii ani, rămâne în stadiu de proiect, începerea lucrărilor fiind amânată de mai multe ori, în parte din lipsă de finanţare.

• Comemorări • Ieri, ceremoniile ocazionate de împlinirea a 25 de ani de la dezastrul de la Cernobâl s-au desfăşurat chiar pe teritoriul centralei avariate. Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill, care s-a deplasat cu acest prilej la Kiev, a oficiat, în noaptea de luni spre marţi, o slujbă religioasă în memoria victimelor tragediei, într-o biserică din complexul religios Darnitsa din capitala ucraineană, unde se află un monument dedicat victimelor şi participanţilor la lichidarea consecinţelor catastrofei de la Cernobâl. În noaptea de luni spre marţi, la 01.23, ora exactă la care s-a produs explozia la Cernobâl, unul dintre lichidatori a tras de un clopot, de 25 de ori. Potrivit patriarhului rus, ”lichidatorii au oferit Domnului darul cel mai de preţ pe care poate să-l ofere un om: sacrificiul propriei vieţi în beneficiul altora”. La ceremonie au participat circa 700 de persoane, între care mulţi participanţi la evenimente, dar şi oficiali, între care premierul Mykola Azarov şi mitropolitul Kievului şi al Ucrainei, Vladimir. În memoria catastrofei, militanţi ecologişti din mai multe ţări au aprins lumânări exact la ora producerii exploziei de la Cernobâl: 01.23.47.