UE a sărbătorit, ieri, 26 de ani de la înfiinţarea spaţiului Schengen fără control frontiere, la aproape o săptămână după ce a amânat, pe termen nedefinit, aderarea României şi Bulgariei. Într-un comunicat publicat luni, de Comisia Europeană, pe site-ul său de Internet, comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, prezintă beneficiile acestui spaţiu fără control la frontiere, care s-a extins de la cinci ţări iniţial, la 25 în prezent (toţi membrii UE cu excepţia României, Bulgariei, Ciprului, Marii Britanii şi Irlandei, ultimele două optând să nu adere la această zonă, cărora li s-au alăturat Norvegia, Islanda şi Elveţia). ”Crearea spaţiului Schengen este una dintre achiziţiile cele mai tangibile, mai populare şi mai de succes ale UE şi, dacă va fi necesar, va trebui să găsim modalităţi să îl îmbunătăţim”, a declarat Malmström. Ea a subliniat responsabilitatea ţărilor de a-şi proteja graniţele externe în numele celorlalte state membre Schengen, salutând activitatea excelentă a agenţiei Frontex. ”CE consolidează în prezent normele Schengen şi integritatea Schengen, pentru a face această cooperare mai solidă. Pentru ca Schengen să funcţioneze, statele membre trebuie să aibă încredere unele în altele”, a adăugat comisarul european. ”Evenimentele recente au arătat necesitatea unei guvernanţe europene solide a Schegen, pentru a fi siguri că normele sunt decise şi implementate corect şi echitabil în toată zona Schengen”, a continuat ea.

La sfârşitul săptămânii trecute, Consiliul UE a decis că România şi Bulgaria trebuie să mai aştepte până la aderarea la Schengen, deşi amândouă au îndeplinit cerinţele tehnice. State membre ca Olanda, Franţa şi Germania şi-au exprimat îngrijorarea în privinţa corupţiei şi crimei organizate din Bulgaria şi România şi au făcut legătura între aceste două probleme şi aderarea la Schengen.