PROGRAME Defrişarea făcută de comunişti pentru a spori suprafaţa agricolă, schimbarea permanentă a climei şi devalizarea sistemelor de irigaţii sunt câteva din motivele pentru care judeţul Constanţa a fost la un pas de deşertificare. Aceste probleme au fost semnalate încă din anul 2004 de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu. El i-a avertizat pe reprezentanţii Ministerului Agriculturii că, fără refacerea zonelor de pădure şi a perdelelor forestiere de protecţie a culturilor, agricultura în judeţul Constanţa va dispărea. Avertizările au fost ignorate. Prin 2007, au existat ceva semnale de implicare de la centru, însă fără rezultat. În aceste condiţii, conducerea CJC a decis să demareze o serie de programe, finanţate de la bugetul judeţean, prin care să se refacă fondul forestier al judeţului Constanţa. La demararea acelor programe, gradul de împădurire în judeţul Constanţa era sub 5%. După cinci ani, CJC a ridicat gradul de împădurire până aproape de 12%. În toată această perioadă, mai multe comune din judeţul Constanţa au pus la dispoziţia CJC terenuri degradate pentru a putea fi împădurite. La început, atât primarii, dar mai ales fermierii au fost destul de sceptici în ceea ce priveşte reuşita programelor.

APRECIERI Acum, fermierii recunosc că aceste perdele de protecţie sunt practic obligatorii pentru supravieţuirea agriculturii constănţene. Şi tot acum, când se află cei de la USL la guvernare, CJC a primit aprecieri şi sprijin din partea Ministerului Agriculturii pentru continuarea acestor programe. În ultima şedinţă a CJC, nu mai puţin de şase comune din judeţ au predat, la sfârşitul anului trecut, către CJC, administrarea a aproximat 275 de hectare de teren. Aceste terenuri urmează a fi împădurite de către Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa începând cu această primăvară. Ion Corvin, Cerchezu, Bărăganu, Albeşti, Fântânele şi Comana s-au alăturat programelor CJC de protejare a terenurilor agricole.