Bolile reumatice au început să afecteze în număr mare nu doar persoane în vârstă, ci și tineri și chiar și copii. Categoria bolilor reumatice include peste 200 de forme, în România existând peste 600.000 de persoane (3% din populație) ce prezintă una dintre formele bolii, printre cele mai frecvente fiind poliartrita reumatoidă, spondiloartritele și artropatia psoriazică. Potrivit Ligii Europene împotriva Reumatismului (EULAR), un sfert din întreaga populație a UE (peste 120 de milioane de persoane) suferă de boli reumatice, cea mai frecventă formă de boală cronică la nivelul întregii Europe. Aproape fiecare familie din UE este afectată într-o anumită măsură. Totodată, frecvența acestor afecțiuni în rândul tinerilor și a populației active reprezintă un impact extrem de important la nivel socio-economic, bolile musculo-scheletice afectând capacitatea de muncă a persoanelor, uneori chiar definitiv. Acestea sunt responsabile pentru jumătate din absențele de la locul de muncă și de o rată de șomaj de trei ori mai mare decât în rândul populației generale.

ZILEI MONDIALE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA ARTRITELOR

Cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Artritelor, marcată pe 12 octombrie, Liga Română contra Reumatismului, în parteneriat cu Societatea Română de Reumatologie și Societatea Română de Reumatologie Pediatrică, atrag atenția asupra importanței diagnosticării precoce în cazul afecțiunilor reumatice. De multe ori, lipsa de informare și întârzierea cu care pacienții se prezintă la medic conduc la întârzierea diagnosticului sau chiar la o lipsă a acestuia. Dacă nu sunt tratate corespunzător, bolile reumatice pot afecta calitatea vieții pacienților, activitățile de zi cu zi, dar și abilitățile lor fizice. „Pentru un diagnostic în fazele cât mai timpurii ale bolii este nevoie de o cunoaștere cât mai bună a particularităților acestei boli și de un cumul de metode de investigații, de la analize de laborator, teste imagistice, ecografii osteoarticulare, radiologie sau RMN. Cu ajutorul tuturor acestor metode și a unui standard de diagnostic corect implementat se poate stabili un diagnostic corect, cât mai aproape de debutul bolii, și un plan de tratament care să încetinească evoluția afecțiunii”, a declarat președintele Ligii Române contra Reumatismului, conf. dr. Cătălin Codreanu, citată într-un comunicat.

UNU DIN CINCI ROMÂNI SUFERĂ DE O DURERE DE SPATE DE TIP INFLAMATOR CU O DURATĂ DE CEL PUȚIN TREI LUNI

Peste 3% din populația adultă este afectată de acest tip de durere, iar cei mai predispuși sunt bărbații. Durerile inflamatorii de spate debutează, cel mai adesea, înaintea vârstei de 40 de ani și se caracterizează printr-o durere progresivă. Durerea se atenuează odată cu mișcarea și nu se ameliorează la repaus, apare adesea noaptea, mai ales în a doua parte a nopții și trezește bolnavul din somn, este însoțită de rigiditate în timpul dimineții, de obicei mai mult de 30 de minute. În cazul durerii de spate de tip inflamator, durata de timp în care se stabilește diagnosticul corect poate ajunge și la 10 ani, ceea ce categoric duce la agravarea bolii. Cu cât trece mai mult timp până la începerea tratamentului adecvat pentru tipul de durere de spate de care suferă, cu atât persoana în cauză este mai predispusă unor leziuni ireversibile, care pot avea un impact negativ asupra activităților sale zilnice. De aceea, pentru reducerea timpului de diagnostic, prezentarea la medicul de familie și la medicul reumatolog încă de la primele simptome este extrem de importantă. În România există aproximativ 2.000 de copii cu artrită juvenilă.