Delegaţiile guvernelor din CSI au adoptat, vineri, în aproximativ jumătate de oră, 34 de chestiuni trecute pe agenda reuniunii desfăşurate la Chişinău, în timp ce şedinţa în format restrîns a prim-miniştrilor a durat aproape dublu faţă de timpul programat. Agenda summit-ului conţinea 35 de proiecte de documente. Printre acestea se numără măsuri de asigurare a securităţii alimentare, de creare a pieţei de transport internaţional şi dezvoltării domeniului transporturilor pînă în anul 2020. Documentul central al reuniunii este considerat a fi Strategia dezvoltării economice a Comunităţii Statelor Independente pînă în anul 2020, care va permite, potrivit autorilor, ”dezvoltarea proceselor integraţioniste în sfera economică”. Şefii de stat din CSI au aprobat, în mare, acest document la reuniunea pe care au avut-o la 10 octombrie, la Bişkek, urmînd să fie ajustate doar cîteva detalii. În finalul summit-ului, secretarului executiv al CSI, Serghei Lebedev, a declarat că ”adoptarea agendei reuniunii şi discuţiile purtate demonstrează că CSI este vie şi se mişcă înainte”. Declaraţia are loc în contextul absenţei de la reuniune a Georgiei, care a anunţat că abandonează Comunitatea, după războiul cu Rusia din august 2008, dar şi a ieşirii, cu doar o zi înainte de summit-ul CSI, din Comunitatea Economică Euroasiatică a Uzbekistanului, care, de altfel, a fost reprezentat la Chişinău la nivel de vicepremier.

De altfel, unii experţi de la Chişinău consideră inutilă şi lipsită de sens adoptarea unei strategii economice a CSI pînă în anul 2020, în condiţiile crizei economice globale care va afecta întreaga lume. Potrivit analistului Eugen Revenco de la Asociaţia pentru Politică Externă, strategia a fost elaborată încă din vară, înainte de conflictul din Georgia. Între timp, Georgia a părăsit CSI-ul şi acest element nu este luat în calcul de autorii strategiei. Serghei Sikorski, premierul din Belarus, ţară care deţine preşedinţia CSI, a declarat că la reuniune au fost trasate perspective ale cooperării economice în transporturi, agricultură, politică migraţională, cultură, informaţie, medicină şi apărare. Potrivit premierului de la Minsk, pe agendă nu au figurat discuţii pe marginea crizei economice globale, însă a avut loc un schimb de opinii pe marginea acestui subiect şi premierii vor acţiona pentru ca impactul negativ asupra ţărilor lor să fie atenuat. Premierii au decis să întreprindă măsuri comune pentru depăşirea crizei financiare şi miniştrii de Finanţe au început deja să lucreze la elaborarea acestor măsuri. Sikorski a anunţat că Minskul a transmis Chişinăului preşedinţia în cadrul CSI, iar premierul Greceanîi a dat asigurări că R. Moldova în mod sigur va face faţă acestei preşedinţii. Ea şi-a exprimat speranţa că ”summit-ul de la Chişinău va deveni o nouă etapă în dezvoltarea în continuare a CSI”.

Lucrările summit-ului CSI de la Chişinău au început, vineri, cu peste o oră întîrziere, din cauza faptului că premierul rus, Vladimir Putin, a aterizat nu în ajun, cum prevedea programul, ci în dimineaţa zilei de vineri, la ora 10, cînd reuniunea trebuia să fi început deja. Ultima dată, Putin a fost la Chişinău tot pentru un summit CSI, în 7 octombrie 2002, chiar de ziua sa, cînd gazda, preşedintele Vladimir Voronin, i-a dăruit un crocodil de cristal mult pomenit ulterior de presă. Tot în dimineaţa zilei de vineri a ajuns la Chişinău şi premierul ucrainean, Iulia Timoşenko, cu care Putin a purtat discuţii bilaterale după încheierea lucrărilor summit-ului. Şedinţa premierilor s-a desfăşurat cu uşile închise şi a durat cu mai bine de jumătate de oră peste program, timp în care cei peste 200 de jurnalişti acreditaţi la summit au urmărit pe monitoare imagini fără sunet din sala unde delegaţiile erau în aşteptarea premierilor pentru şedinţa în format extins. Apoi, jurnaliştii au putut urmări doar primele zece minute din reuniunea delegaţiilor la o singură boxă instalată în una din sălile centrului de presă – monitoarele cu imaginile din sala de conferinţă au avut în continuare sunetul oprit. Actualul summit al şefilor de guvern din CSI poate fi numit unul istoric din două motive: ar putea confirma sau infirma zvonurile privind începutul sfîrşitului pentru CSI, iar pe de altă parte, la Chişinău a sosit, după şase ani, Vladimir Putin. Potrivit strategiei, membii CSI urmează să facă în următorii 12 ani ceea ce nu au făcut în ultimii 17 ani. Pe de altă parte, surse din cadrul administraţiei preşedintelui rus au sugerat publicaţiei ruse că, pînă la alegerile parlamentare, problema transnistreană nu va putea fi soluţionată.