La iniţiativa Comisiei Europene (CE), toate statele membre au celebrat, ieri, pentru prima dată, Ziua Europeană a informării privind antibioticele. Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătăţii Publice (MSP), România s-a alăturat eforturilor europene de a aduce în atenţia publicului larg problematica rezistenţei la antibiotice în contextul actual al consumului iraţional şi incorect al antibioticelor. Reprezentanţii MSP sînt de părere că Ziua europeană a informării privind antibioticele este o iniţiativă de sănătate publică cu scopul de a creşte conştientizarea privind rezistenţa la antibiotice şi de a furniza informaţii privind modul în care lumea medicală şi societatea civilă pot contribui la asigurarea unui viitor mai sănătos. „În anul 2008, Ziua europeană a informării privind antibioticele se focalizează specific pe necesitatea ca fiecare dintre noi, fie că sîntem medici sau pacienţi, să depunem eforturi pentru utilizarea antibioticelor numai atunci cînd este strict necesar”, se arată în comunicat. Medicii susţin că utilizarea nenecesară include: luarea antibioticelor fără prescripţie de la medic, autoadministrarea antibioticelor pentru a trata o infecţie virală ca răceala sau gripa, administrarea incompletă a tratamentului cu antibiotice prescris de medic. Cînd le sînt prescrise antibiotice, pacienţii trebuie să urmeze strict instrucţiunile medicului şi să facă tot tratamentul, chiar dacă încep să se simtă mai bine înainte de a îl termina. Primul Raport epidemiologic la nivel european din 2007 arată că numărul bacteriilor rezistente la antibiotice este în creştere. Din studiile realizate pînă în prezent, în România se constată că aproximativ 30% din pacienţii care se internează în spitale au, de fapt, infecţii cu germeni multirezistenţi la antibiotice. Eforturile naţionale pentru utilizarea raţională a antibioticelor într-un număr de ţări din UE au avut ca rezultat scăderea nivelurilor de rezistenţă. Diferenţe semnificative între ţări sînt vizibile, atît în ceea ce priveşte consumul de antibiotice, cît şi rezistenţa la antibiotice, populaţia din ţările sud-europene consumînd, în medie, de pînă la trei ori mai multe antibiotice decît populaţia din nordul Europei. Acest fapt sugerează că antibioticele sînt utilizate frecvent în scopuri greşite sau în exces, ceea ce favorizează dezvoltarea şi răspîndirea unor bacterii rezistente periculoase.

Cu ocazia Zilei europene a conştientizării privind consumul de antibiotice, în România au avut loc o serie de acţiuni. Mai exact, s-a organizat o conferinţă de presă cu experţii din domeniul microbiologiei, bolilor infecţioase şi sănătate publică, au fost publicate materiale informative, au fost împărţite postere şi broşuri informative. Totodată, s-a constituit un Comitet Naţional pentru monitorizarea rezistenţei antimicrobiene şi a consumului de antibiotice implicînd medici, farmacişti, medici veterinari şi dentişti. A fost realizat un web special destinat pentru problematica antibioticelor şi a rezistenţei la antibiotice www.ms.ro/despreantibiotice. Studenţii universităţilor de medicină, farmacie şi medicină dentară vor beneficia de cursuri special destinate rezistenţei la antibiotice, susţinute de profesorii de boli infecţioase, sănătate publică şi microbiologie.

Despre antibiotice…

La Constanţa, reprezentanţii Autorităţii de Sănătate Publică Judeţeană (ASPJ) Constanţa au informat opinia publică despre ce înseamnă un antibiotic. Dr. Loti Popescu, şeful Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătate din cadrul ASPJ, a declarat că înainte de descoperirea antibioticelor (anti + bios = împotriva vieţii - n.r.), patologiile infecţioase bacteriene duceau, în majoritatea cazurilor, la deces. Cu descoperirea sulfamidelor şi, mai tîrziu, a penicilinei, s-a trecut la era antibioticelor, în care vindecarea patologiilor bacteriene este ceva obişnuit. „După mai bine de 50 de ani de folosire pe scară largă a antibioticelor, s-a ajuns, în prezent, într-o situaţie delicată. Din cauza folosirii pe scară largă a acestora, şi în medicina umană, şi în cea veterinară, a crescut şi rezistenţa bacteriană şi virală”, susţine medicul şef.

Cum acţionează antibioticele?

Pornind de la descoperirea Penicilinei G de către Fleming, în 1928, au urmat alte molecule noi: cefalosporine, streptomicina, tetracicline, cloramfenicol etc. Multitudinea lor a necesitat clasificarea lor în familii şi subfamilii, ţinînd cont în primul rînd de structura lor chimică. „Antibioticele au fost clasate şi în funcţie de modul lor de acţiune: antibiotice care inhibă sinteza peretelui bacterian; care inhibă sinteza proteinelor; care inhibă funcţionarea acidului dezoxiribonucleic (ADN); care antrenează distrugerea membranei citoplasmice”, a mai explicat dr. Popescu. Acţiunea unui antibiotic este rezultatul interacţiunilor dintre organism şi antibiotic, pe de o parte, şi dintre antibiotic şi bacterii, pe de altă parte. „Putem spune că, pentru a fi activ, un antibiotic trebuie să penetreze pînă la ţinta sa bacteriană, să nu fie inactivat, să fie capabil să se lege de ţinta sa. Acestea sînt condiţiile necesare activităţii bacteriene”, spune medicul. Folosirea exagerată şi inutilă a antibioticelor (luate fără recomandarea medicului) a făcut ca organismul să răspundă mai greu sau deloc la antibiotice, în cazuri în care situaţia chiar o impune. „Evitaţi antibioticele, mai ales atunci cînd nu au fost prescrise de medic! Evitaţi automedicaţia!”, recomandă dr. Loti Popescu.

Răceala şi gripa nu se vindecă prin utilizarea de antibiotice

Potrivit prof. dr. Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”, în următorii 10-15 ani „gîndind pesimist - în condiţiile în care nu există alternative pentru alte antibiotice, dezvoltarea rezistenţei germenilor la acestea va face să ne întoarcem la perioada pre-antibiotică, cînd se murea dintr-o simplă pneumonie”. Prof. dr. Adrian Streinu Cercel a atras atenţia asupra faptului că răceala, gripa, afecţiuni virale în general, nu se vindecă prin utilizarea de antibiotice, iar persoanele care sînt afectate trebuie să se adreseze neapărat medicului, care decide care este tratamentul de urmat. De asemenea, administrarea incompletă a unui tratament cu antibiotice prescris de medic poate determina rezistenţă la antibiotice. „Datorită rezistenţei la antibiotice, un bolnav care ajunge în spital, costă pe zi între 2.000 şi 5.000 de euro, iar şansa de supravieţuire este de sub 60%, în condiţiile în care acesta dezvoltă o infecţie foarte puternică”, a mai spus dr. Streinu Cercel.

Alina GHENCEA

Ex foto: Directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”, prof. dr. Adrian Streinu Cercel: ”În următorii 10-15 ani - gîndind pesimist - în condiţiile în care nu există alternative pentru alte antibiotice, dezvoltarea rezistenţei germenilor la acestea va face să ne întoarcem la perioada pre-antibiotică, cînd se murea dintr-o simplă pneumonie”