Medicii de familie reclamă „nivelul infim de finanţare” a asistenţei medicale primare şi solicită fonduri suficiente pentru 2010, care să poată asigura funcţionarea cabinetelor, fără a fi pusă în pericol furnizarea de servicii medicale populaţiei. Cabinetele cele mai expuse să pună lacăt la uşă din pricina subfinanţării sunt cele cu 1.000 - 1.200 de pacienţi, a declarat, ieri, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, dr. Dorin Gabor. “Acestea reprezintă cam 30% din totalul cabinetelor”, a mai spus dr. Gabor. Într-un comunicat al Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) şi Societăţii Naţionale de Medicina Familiei/Medicină Generală (SNMF) se arată că, anul acesta, finanţarea asistenţei medicale primare din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) ar trebui să depăşească 1.600 de milioane de lei, adică în jur de 10 procente din actualul FNUASS, dar optim ar fi 12%, adică 1.860 milioane lei. Medicii de familie semnalează imensa discrepanţă” dintre locul destinat asistenţei medicale primare, declarat de către toate oficialităţile româneşti, şi realitatea importanţei acordate, reflectată prin nivelul infim de finanţare a acesteia. “Toate oficialităţile care reprezintă autorităţi româneşti au declarat că asistenţa medicală primară reprezintă cel mai important segment al furnizorilor de servicii medicale, fiind o prioritate naţională. Însuşi ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, a declarat recent că nu i se pare în regulă ca în România să se cheltuiască peste 46% din Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate pentru servicii medicale acordate în unităţile spitaliceşti, în timp ce pentru medicina de familie să alocăm doar 5,8%” se mai arată în comunicat. În prezent, Ministerul Sănătăţii şi consiliile locale alocă, pentru funcţionarea unui cabinet de medicină şcolară, minimum 10.700 lei/lună, pe când unui cabinet de medicină de familie i se alocă, în medie, 8.077 lei, subliniază cele două asociaţii profesionale.