30% din funcţionarii publici recunosc că în instituţii se exercită presiuni politice

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

30% din funcţionarii publici recunosc că în instituţii se exercită presiuni politice

Administrație 28 Septembrie 2007 / 00:00 661 accesări

Aproape 30% din funcţionarii publici recunosc că în instituţiile în care lucrează se iau decizii pe criterii politice sau se exercită presiuni politice, iar 16% spun că au existat presiuni politice asupra angajaţilor, potrivit unui studiu prezentat ieri. Asociaţia “Asistenţă şi Programare pentru Dezvoltarea Durabilă - Agenda 21“ şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici au prezentat două rapoarte privind modul în care Legea prefectului şi a Instituţiei prefectului funcţionează în practică, acestea fiind o componentă a programului “Observatorul Instituţiei Prefectului“, derulat în perioada octombrie 2006 - septembrie 2007. Cele două studii de monitorizare au fost elaborate pe baza interviurilor susţinute de 32 de monitori, cu 959 de funcţionari publici şi 1.121 de cetăţeni, în Bucureşti şi în judeţele Arad, Constanţa, Harghita şi Iaşi. Influenţa politicienilor asupra funcţionarilor publici este percepută ca puternică, 63% dintre cei chestionaţi apreciind că politicienii aflaţi putere au şanse mari sau foarte mari să influenţeze deciziile unor funcţionari publici. De asemenea, mai bine de jumătate (51%) din cei chestionaţi au apreciat că funcţionarii publici pun propriile interese în faţa intereselor celor pe care ar trebui să îi servească. Aproape jumătate din cetăţenii României nu cunosc prefectul judeţului în care locuiesc, nici măcar numele acestuia, procentele fiind diferite în funcţie de locaţie. Astfel, în municipiul reşedinţă de judeţ Miercurea-Ciuc, majoritatea celor chestionaţi au spus că îl cunosc pe prefect pentru că este o localitate cu o suprafaţă mică. În schimb, la Constanţa, prefectul este cunoscut din cauza conflictului dintre instituţia pe care o conduce şi Primărie, în problema barierei de la intrarea în staţiunea Mamaia. Totodată, 80% din cei chestionaţi au apreciat că prefecţii şi subprefecţii ar trebui să fie independenţi politic. Metodologia de monitorizare a presupus realizarea de interviuri cu funcţionari publici, participarea la şedinţe publice, monitorizarea presei şi întocmirea unor rapoarte pe baza observaţiilor din timpul activităţii de monitorizare.



12