Biserica Ortodoxă Română îi sărbătorește sâmbătă pe Sfinții Martiri Brâncoveni. Anul 2014, la împlinirea a 300 de ani de la moartea lor martirică (1714-2014), este declarat de către Patriarhia Română anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Cu prilejul prăznuirii Sfinților Martiri, sâmbătă, 16 august, începând cu ora 8.00, Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea „Sfântul Ioan Casian”, așezământ monahal care are și hramul „Sfinții Brâncoveni“. Constantin Brâncoveanu a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, timp în care provincia a cunoscut o perioadă de liniște și dezvoltare a vieții spirituale. În perioada domniei sale, s-au ridicat mai multe ctitorii religioase (bisericile de la Potlogi și Mogoșoaia, mănăstirile Hurezi și Brâncoveni, Biserica „Sf. Gheorghe Nou” din București), românii păstrând din acea perioadă și stilul arhitectural brâncovenesc. După ce a fost închis în temnița Edicule (Șapte Turnuri) din Istanbul, pe 15 august 1714, când domnitorul împlinea 60 de ani, iar Doamna Maria își serba onomastica, Sfântul Constantin Vodă împreună cu cei patru fii ai săi - Constantin, Ștefan, Radu, Matei - și sfetnicul Ianache au fost duși la locul martirajului, Ialy Chisc. Sultanul le-a permis să se roage, apoi le-a promis viața în schimbul trecerii la mahomedanism. Domnitorul a răspuns: „Împărate! Averea mea, cât a fost, tu ai luat-o, dar de legea mea creștină nu mă las! În ea m-am născut și am trăit, în ea vreau să mor”. Apoi și-a încurajat fiii, zicându-le: „Fiilor, aveți curaj! Am pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta pământească. Nu ne-au mai rămas decât sufletele, să nu le pierdem și pe ele, ci să le aducem curate în fața Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sângele nostru!”. Apoi au fost omorâți prin decapitare, primind moarte martirică. Trupurile au fost aruncate în mare, fiind recuperate şi îngropate de creştini în biserica mănăstirii „Maicii Domnului” din insula Halki, aproape de Istanbul.