Deşi au trecut doar două luni de la declanşarea primelor proteste ale ceferiştilor de la marea grevă generală din 2005, apele se tulbură încă o dată în sistemul feroviar românesc. Dacă pe 1 februarie protestul spontan al lucrătorilor feroviari a blocat circulaţia trenurilor în toată ţara, iar pe 6 martie nu mai puţin de 50.000 de salariaţi au refuzat să îşi mai facă datoria la locurile de muncă, sindicatele ridică din nou steagurile. Nemulţumiţi de rezultatele negocierilor cu administraţiile celor trei companii feroviare - Călători, Infrastructură şi Transporturi - dar şi cu Ministerul Transporturilor, ceferiştii au ameninţat că vor opri circulaţia trenurilor şi vor organiza un miting în apropierea summit-ului NATO de la Bucureşti. Potrivit liderului Uniunii Sindicale Feroviarul Constanţa, Vasile Anghel, cu toate că ceferiştii au respectat toate condiţiile din legea conflictelor de muncă şi ar fi putut declanşa pînă acum greva generală, sindicatele feroviare au decis să recurgă la această formă de protest pe data de 26 martie. “Nu cred că ideea mitingului este cea mai potrivită pentru actuala situaţie din transporturile feroviare, dar trebuie să ne supunem hotărîrii majorităţii. La miting vor participa şi 300 de lucrători din cadrul Regionalei CFR Constanţa, însă cred că vom avea cel puţin 10.000 de salariaţi din toată ţara. Vrem să tragem un semnal de alarmă guvernanţilor că nu mai putem tolera greutăţile pe care le întîmpină ceferiştii, căci toate semnalele transmise ministrului Ludovic Orban au rămas fără niciun răspuns”, a declarat Anghel. Liderul sindical constănţean a explicat că în situaţia în care se va ajunge la greva generală, companiile feroviare vor înregistra pierderi mult mai mari decît ar presupune acordarea majorărilor salariale. “S-a făcut atîta tevatură pe marginea majorării nejustificate a salariilor ceferiştilor, dar trebuie înţeles că problematica protestelor nu se pune astfel. Nimeni nu a cerut indexarea salariilor cu 10 sau 18%, ci doar creşterea salariului minim la nivel de ramură. Pentru că dacă autorităţile acceptă un salariu minim la nivel de ramură la 500 de lei, de la 1 ianuarie, şi la 570 de lei, din luna mai, situaţia ar fi cu totul alta. Ţinînd cont de faptul că în sistem funcţionează 42 de clase de salarizare, administraţiile se tem să nu fie puse în faţa faptului împlinit şi să aplice majorările aferente tuturor acestor categorii”, a încheiat Anghel.