Data de 31 octombrie a fost desemnată „Ziua Internaţională a Mării Negre” în anul 1996, cînd toate cele şase ţări riverane - Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina - au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre împotriva Poluării. Astfel, în fiecare an, în 31 octombrie, este serbată cea mai izolată mare a lumii. Marea Neagră este aproape în totalitate separată de restul oceanelor lumii, atinge adîncimi de pînă la 2212 metri şi are un bazin hidrografic de 420.000 de km2, suprafaţă ce corespunde unei treimi din zona continentală a Europei. În ultimele decade ale secolului XX, Marea Neagră a suferit deteriorări puternice ale condiţiilor de mediu, datorate, în cea mai mare parte, eroziunii costiere, eutrofizării, insuficientei tratări a apelor uzate, introducerii de specii exotice, pierderii de habitate şi managementului neadecvat. Diversitatea biologică a scăzut dramatic.

Au avut loc accidente ale unor nave petroliere care au dus la poluarea cu petrol şi la consecinţele dramatice ale acesteia. Conform datelor raportului de supraveghere Global Environmental Facility (GEF) din 1992, cea mai serios degradată mare a planetei este Marea Neagră. Principalele probleme ce determină această categorisire sînt: declinul stocurilor comerciale de peşte, supraexploatarea resurselor biologice fără a se ţine cont de potenţialul de refacere al speciilor cu utilitate economică; pierderea de habitate, în special zonele umede şi plajele; degradarea peisajului şi reducerea valorii turistice a acestuia; protecţia neadecvată a resurselor marine şi de coastă faţă de accidentele maritime; introducerea, accidentală sau intenţionată, în ecosistemele marine de specii străine care, dacă găsesc condiţii optime de viaţă pot înlocui speciile autohtone; poluarea apei, aerului şi solului cu diferite substanţe chimice provenite din activitatea antropică şi care duce la alterarea habitatelor ocupate de diferite specii. În cartea roşie a Mării Negre sînt inventariate speciile rare, periclitate sau vulnerabile. În prezent, există 43 de specii de plante, 29 de specii de crustacei, cinci specii de peşti (ex. sturonii) şi şase specii de mamifere (ex. delfinii).

Corectarea celor cîteva decenii de utilizare excesivă a resurselor Mării Negre este un deziderat care necesită eforturi uriaşe din partea tuturor factorilor de decizie, ca şi a publicului larg din regiunea Mării Negre. Acţiuni internaţionale concentrate, cum este Programul de Mediu pentru Marea Neagră, finanţat de GEF, a permis realizarea cadrului de stabilire a strategiilor regionale, naţionale şi locale, precum şi a strategiilor de coordonare. Adoptarea, în 1996, pe 31 octombrie, a Planului Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră, în cadrul Conferinţei Interministeriale, a fost încununarea activităţii de trei ani a Programului de Mediu pentru Marea Neagră. Acest Plan Strategic recunoaşte importanţa participării tuturor sectoarelor societăţii la implementarea şi aplicarea principiilor planului, precum şi obţinerea dezvoltării durabile în regiune.