Ultima zi a lunii octombrie marchează cea de-a 11-a aniversare a Zilei Internaţionale a Mării Negre, una dintre cele mai remarcabile mări din lume. Ea este aproape în totalitate separată de restul oceanelor lumii şi atinge adîncimi de pînă la 2.212 metri. Marea Neagră are un bazin hidrografic de 420.000 de km pătraţi, suprafaţă care corespunde unei treimi din zona continentală a Europei. Singura ei comunicare cu oceanul planetar se face prin strîmtoarea Bosfor. Potrivit specialiştilor, anual, în Marea Neagră se varsă un volum de aprox. 350 km cubi de apă fluvială, provenind de pe suprafaţa a 17 ţări, numai prin aportul fluviului Dunărea.

În ultimii ani, Marea Neagră a suferit modificări majore ale condiţiilor de mediu, cauzate în mare parte de eroziunea costieră, eutrofizări, insuficienta tratare a apelor uzate, introducerea de specii exotice, pierderile de habitate şi de managementul deficitar. Diversitatea biologică a scăzut dramatic. Au avut loc accidente ale unor nave petroliere care au dus la poluarea cu petrol, cu consecinţe dramatice, aceste evenimente fiind iminente, avînd în vedere rutele transportului de petrol dinspre Marea Caspică spre Europa. Conform raportului de supraveghere Global Environment Facility (GEF), din 1992, Marea Neagră este considerată cea mai serios degradată mare a planetei. Corectarea celor cîteva decenii de utilizare excesivă a resurselor Mării Negre este un deziderat care necesită eforturi uriaşe din partea tuturor factorilor de decizie, ca şi a publicului larg din regiunea Mării Negre. Scopul general al Planului Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră este de a permite populaţiei din zona mării să se bucure de un mediu de viaţă sănătos, atît în zonele rurale, cît şi în cele urbane şi să poată menţine biodiversitatea ecosistemului, cu populaţii naturale viabile de organisme superioare, incluzînd mamiferele marine şi sturionii. Un astfel de ecosistem va putea menţine mijloacele de existenţă din activităţi durabile ca pescuitul, acvacultura şi turismul în toate ţările Mării Negre.