În dimineaţa zilei de sâmbătă, 26 aprilie 1986, la ora locală 01:23 (ora României 01:23), reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl a explodat, acesta fiind începutul unei dintre cele mai mari tragedii ale Europei şi nu numai. Cantități uriașe de substanțe radioactive au fost răspândite în atmosferă. Numărul total al victimelor este estimat între câteva sute de mii şi milioane, potrivit unor experţi.

S-au împlinit 32 de ani de la dezastrul de la Cernobîl. Cel mai mare accident nuclear din istorie a început cu explozia reactorului numărul 4 al Centralei Nucleare "Vladimir Illyich Lenin" de la Cernobîl, soldată cu moartea a 31 de persoane. Atunci. Numărul total al victimelor este estimat între câteva sute de mii şi milioane, potrivit unor experţi. Accidentul s-a produs ca urmare a neglijenţei operatorilor care coordonau activitatea reactoarelor. Cu o zi în urmă, inginerii puseseră dispozitivele în funcţiune la o energie foarte scăzută, fără a ţine cont de măsurile de siguranţă care se impuneau în acea situaţie.

Reactoarele folosite erau fabricate pentru a produce atât energie electrică, cât şi energie nucleară, prin fisiunea atomilor de putoniu. Dispozitivele erau diferite faţă de cele folosite la acea vreme, deoarece funcţionau pe baza unor moderatoare cu grafit şi răcitoare de apă. Aceste modele de reactoare erau extrem de instabile atunci când funcţionau la energie scăzută. Operatorii nu au ţinut cont de acest lucru, iar când au încercat să oprească dezastrul era deja mult prea târziu.

Astfel, în dimineaţa zilei de sâmbătă, 26 aprilie 1986, la ora locală 01:23 (ora României 01:23), reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl a explodat, trei dintre muncitorii aflaţi în apropiere murind pe loc. Specialiştii estimează că în urma producerii detonaţiei, nivelul de radiaţii din atmosferă atinsese 14 exabecquerel (140 de milioane de triliarde de nuclee dezintegrate pe secundă).

Conform unui raport întocmit în anul 2015 de specialiştii Greenpeace, locuitorii oraşelor din apropierea zonei în care s-a produs accidentul consumau încă alimente contaminate cu izotopi precum cesiu-137 şi stronţiu-90. Reprezentanţii organizaţiei susţineau că această problemă va persista încă multe decenii sau chiar secole de acum înainte.

În primele zile de după producerea accidentului, substanţele radioactive au fost detectate numai pe teritoriul Ucrainei, însă în foarte scurt timp, ele au început să afecteze şi celelalte ţări ale Europei. Studii ulterioare, realizate în ţări precum Federaţia Rusă, Polonia şi Belarus, arătau că peste 1 milion de oameni suferă de boli asociate cu expunerea la radiaţii.

Zona din jurul oraşului Pripiat, în nordul Ucrainei, este izolată de 30 de ani, iar specialiştii avertizează că efectele radiologice extrem de grave vor continua în următorii 3.000 de ani. "Reactorul numărul 4 a devenit practic, în mod neplanificat, depozit pentru deşeuri radioactive. Un astfel de loc pentru stocare reprezintă un pericol cel puţin 3.000 de ani. Acest lucru înseamnă că zona din jurul fostei centrale Cernobîl va putea fi locuită abia în anul 4986", notează publicaţia Miami Herald.

Însă Detlef Appel, specialist în geologie şi directorul companiei germane PanGeo, avertizează că deşeurile nucleare generează riscuri aproximativ un milion de ani.