Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” SA a anunţat, ieri, că până în 10 august se repun în funcţie, în vederea exploatării, tronsoanele de cale ferată Jegălia-Perişoru, Dâlga-Dragoş Vodă şi Săruleşti-Lehliu de pe relaţia Bucureşti-Constanţa. \"Prin redeschiderea celor 34 de km de cale ferată, circulaţia trenurilor de călători şi marfă se va face pe ambele fire ale căii, reducându-se astfel timpii de aşteptare la încrucişările de trenuri\", au precizat reprezentanţii CFR Infrastructură. Cu cât se reduc timpii de aşteptare?, ar putea întreba un călător cu trenul. Reprezentanţii CFR nu deţin date concrete în această privinţă.

SĂ MAI AMINTIM? Secţiunile de cale ferată fac obiectul contractului “Reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti - Constanţa (secţiunile 2,3 şi 4 Fundulea - Feteşti)”, valoarea totală a lucrărilor fiind de 255 milioane euro, din care 75% fonduri ISPA şi 25% de la bugetul de stat. Deşi bugetul de stat a fost foarte puţin solicitat (25%), Radu Berceanu, ministrul Transporturilor, nu înţelege de ce lucrările la respectivul tronson s-au încheiat cu întârziere şi cu scandal. Ministrul Transporturilor declara, pe 15 iulie, că lucrările de modernizare la calea ferată Bucureşti-Constanţa (pe toate tronsoanele - n.r.) vor fi finalizate în luna iulie 2011, urmând ca, în sezonul estival următor, distanţa să poată fi parcursă din nou în două ore şi jumătate. Ce nu ştie actualul ministru al Transporturilor (sau ignoră cu bună ştiinţă) este că dead-line-ul a fost deja depăşit cu un an (!), aşa că, poate în sezonul 2012-2013 se va circula pe calea ferată, între Bucureşti şi Constanţa, cu cei 160 de km/h promişi. În ceea ce priveşte problema banilor, potrivit lui Berceanu, nu există datorii către constructorii care efectuează lucrările la calea ferată, ci doar probleme de \"dispută\". În acest context, sforăitoarele declaraţii din Parlament despre realizarea întregului obiectiv de terminare a lucrărilor de reabilitare a liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa, în scopul creşterii mobilităţii de-a lungul Coridorului IV pan-european (prin creşterea vitezei, reducerea duratei călătoriei pentru pasageri şi bunuri, creşterea siguranţei transportului şi a protecţiei mediului), rămân nişte simple sforăieli oratorice. Concret, Coridorul IV pan-european mai are de aşteptat, între Constanţa şi Bucureşti nu se ştie cu cât se reduce timpul de mers, ministrul de resort aberează pe marginea subiectului, CFR Marfă se privatizează, restul companiilor feroviare sunt în pragul falimentului, iar Guvernul vrea să crească preţul biletelor CFR. Cât suntem de români…