România este a treia ţară ca intensitate energetică din Europa, cu pierderi ce reprezintă mai mult de 35% din consumul final de energie, a declarat prof. dr. ing. Aureliu Leca, din partea Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE), în cadrul seminarului Energie - Schimbări Climatice Europa 2030”, organizat de Fundaţia TERRA Mileniul III. Seminarul a reunit specialişti, reprezentanţi ai mediului academic, ONG şi de afaceri şi a fost un prilej de dezbatere a termenelor şi obligaţiilor stabilite prin Directiva 27/2012/CE privind eficienţa energetică, ce va trebui transpusă şi în România până la sfârşitul acestui an. ”Nu suntem pregătiţi pentru termenele impuse de Directiva pentru Eficienţă Energetică. România şi-a redus de la an la an consumul de energie, în urma reducerii activităţii industriale, însă eficienţa nu a crescut. Sunt foarte puţine clădiri eficiente energetic şi nicio certitudine de ameliorare pentru următorii 15 ani”, a declarat profesorul Leca. El a adăugat că lucrările de reabilitare termică din România se fac superficial şi doar în ani electorali, iar eficienţa energetică nu este încurajată în mod real. În plus, ”suntem experţi în penalizări şi ignorăm stimulentele”. În România, clădirile folosesc aproximativ 41% din consumul final de energie. În termeni comparativi, clădirile de locuinţe din România consumă de opt ori mai multă energie decât media UE din cauza sistemelor ineficiente de încălzire şi a izolaţiei termice necorespunzătoare, după cum se arată în raportul ”European Semester” din mai 2013, ce conţine recomandările de ţară făcute de Comisia Europeană fiecărui stat membru.

POTENŢIALUL DE BIOMASĂ, IGNORAT ”Ignorăm biomasa, sursa regenerabilă de energie cu cel mai mare potenţial în România (52% din total) şi singura care poate fi convertită atât în energie electrică, cât şi în energie termică, în condiţiile în care în ţara noastră există 12 milioane de oameni care trăiesc şi se încălzesc în condiţii rudimentare”, a mai spus profesorul Leca. Printre carenţele identificate în cadrul seminarului s-au menţionat şi absenţa unei strategii economice şi a unei strategii energetice coerente, lipsa de atractivitate şi încredere a investitorilor în cadrul legislativ şi de reglementare, absenţa specialiştilor în sectorul de stat, distorsiunile mari din piaţa energiei şi sărăcia faţă de combustibil mai mare de 40% (media UE-27, 21%). Sărăcia faţă de combustibil reprezintă dificultatea sau incapacitatea consumatorilor de a-şi menţine locuinţa la temperaturi adecvate şi de a dispune de alte servicii energetice esenţiale, la costuri suportabile.