De la începutul anului şi până în prezent, 1.321 de nave maritime au tranzitat porturile româneşti şi ale Dunării maritime. Potrivit Autorităţii Navale Române (ANR), 35% dintre acestea pot fi catalogate drept epave din cauza vechimii şi a gradului mare de uzură. Directorul ANR, Matei Constantin, a declarat că Maritime Labour Convention (Convenţia Maritimă de Muncă), din 2006, stabileşte, printre multe altele, normele privind condiţiile de viaţă, muncă, odihnă, dar şi hrană ale navigatorilor. „Această convenţie, care încă nu este o forţă, tratează şi aspecte legate de drepturile şi obligaţiile echipajelor, dar şi ale armatorilor în privinţa respectării normelor internaţionale ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO). Toate prevederile convenţiei sunt în acest moment subiect de pregătire pentru ofiţerii Port State Control (PSC)”, a declarat Constantin. Cifrele oferite de ANR arată că numărul epavelor plutitoare (nave cu peste 25 de ani vechime - n.r.) a scăzut treptat în ultimii ani. Astfel, dacă în 2009, 45% dintre ele erau bune de dat la fier vechi, în 2010, procentul a scăzut la 40%. „Anul acesta, din cele 1.321 de nave care au tranzitat apele româneşti, 35% au fost mai vechi de 25 de ani. Durata de viaţă a unei nave este influenţată de mai mulţi factori, printre care: tipul de marfă transportată, frecvenţa voiajelor şi modul de întreţinere a navei. Navele cu vechime considerabilă fac obiectul analizei computerizate a bazei de date THETIS, din cadrul memorandumului de la Paris, în vederea stabilirii priorităţii de inspecţie PSC”, a mai spus şeful ANR.

NAVE REŢINUTE ŞI AMENDATE Până la 31 august 2012, 11 nave au fost reţinute în porturile româneşti din cauza problemelor tehnice şi a altor deficienţe ce puneau în pericol navigatorii, iar echipele PSC din cadrul Autorităţii Navale Române au aplicat 11 amenzi în valoare de 43.000 de lei. Cu ocazia Zilei Navigatorului, sărbătorită pe 25 iunie 2012, Sindicatul Liber al Navigatorilor (SLN) a dat publicităţii un raport menit să atragă atenţia Guvernului şi opiniei publice în ce priveşte condiţiile şocante de navigaţie din Marea Neagră. Potrivit liderului SLN, Adrian Mihălcioiu, transportul maritim în Marea Neagră, care totalizează aprox. 2.400 de nave, este dominat de vapoare cu o vârstă de peste 25 de ani. „800 dintre ele au peste 40 ani vechime. Utilizarea navelor vechi, mici, care se află dincolo de viaţa lor economică duce la accidente serioase şi repetate abuzuri asupra navigatorilor”, a declarat Mihălcioiu.

PERICOL DE POLUARE Pe lângă pericolul în care se află marinarii de la bordul navelor vechi, şi mediul este poluat de aceste relicve. Anul trecut, Garda de Mediu a intervenit pentru depoluarea zonei Dunării, în apropierea UNICOM - Oil Terminal Galaţi. Suspecte de poluare au fost trei nave sub pavilion Zanzibar şi Turcia care au spălat santina (spaţiu pe fundul unei nave, unde se adună apele de condensare, de infiltraţie - n.r.) şi au evacuat direct în mare apa plină de reziduuri de combustibil, ulei şi hidrocarburi. Cele mai periculoase sunt petrolierele vechi pentru că, spun specialiştii, petrolul din rezervoare este separat de apa de mare numai printr-un fund şi o placă laterală. În cazul deteriorării acestei plăci ca urmare a unei coliziuni, eşuării sau, pur şi simplu, din cauza trecerii timpului, petrolul se varsă în mare.

ACCIDENTE CAUZATE DE EPAVELE PLUTITOARE Potrivit informaţiilor primite de la ANR, anul acesta, în porturile româneşti nu au avut loc, din fericire, accidente cauzate de coşciugele plutitoare, însă istoria este plină de astfel de evenimente. Cel mai tragic accident este scufundarea navei Medy, sub pavilion Turcia, pe 1 septembrie 2010, la şase mile marine travers de Portul Midia. Nava era construită în 1978. Avea 17 marinari la bord şi transporta 3.000 de tone de fier vechi. Semnalul SOS („Save Our Souls”-„salvaţi sufletele noastre” - n.r.) a fost primit de un remorcher care se afla în zonă, aşa că cei 17 membri ai echipajului au fost salvaţi. Atât marfa, cât şi nava erau asigurate. Această informaţie, coroborată cu vechimea vaporului şi cu anumite probe găsite de scafandri au dus la suspiciunea potrivit căreia comandantul ar fi vrut, în mod deliberat, să scape de navă şi, astfel, a scufundat-o. Totuşi, acest lucru este aproape imposibil de dovedit. Doi scafandri constănţeni şi-au pierdut viaţa (Cristian Zarafu, de 38 de ani, şi Cătălin Ispas, de 26 de ani) în încercarea de a goli rezervoarele cu combustibil pentru a evita un dezastru ecologic în Marea Neagră. Pe 1 mai 2010, TK Odessa, sub pavilion Malta, s-a ciocnit de cheu în timpul manevrei de plecare din Dana 65 a Portului Constanţa. Vaporul era construit în 1980 şi, ca urmare a coliziunii, a suferit o gaură de 1,5 metri pătraţi. Pe 14 decembrie 2009, Turgut S, pavilion Georgia, a eşuat din cauza condiţiilor meteo extreme. Nava, construită în 1978, nu a răspuns comenzilor şi a fost abandonată de armator. La fel s-a întâmplat şi cu Jupiter, sub pavilion Georgia, care a eşuat din cauza valurilor extreme, pe 16 decembrie 2009, în portul Constanţa. Construită în 1974, nava nu şi-a mai justificat existenţa, iar armatorul a abandonat-o. Pe 12 ianuarie 2009, din caza vechimii şi a unor probleme tehnice, la bordul navei Epstathios, sub pavilion Panama, a izbucnit un incendiu. La momentul respectiv, nava, construită în 1980, se afla în Şantierul Naval, în Portul Midia.