Pe 5 august 1961 se înfiinţa, în oraşul nostru, Institutul Pedagogic Constanţa, iar în 1967, de pe băncile şcolii ieşea prima promoţie de profesori de istorie. Acesta a fost debutul învăţămîntului superior istoric constănţean, iar la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii „Ovidius” a avut loc, sîmbătă, aniversarea a patru decenii de la începuturile acestuia. “La baza acestei manifestări a stat o simplă readucere aminte. Acum 40 de ani termina prima promoţie de profesori de istorie din cadrul Institutului Pedagogic Constanţa. Dintre cei care au terminat atunci, puţini mai sînt apţi să ia parte la aceste manifestări. Facultatea noastră, în acel format iniţial, şi-a încetat activitatea în anii ’70 şi şi-a reluat demersul educativ în anii ’90. În căutarea de identitate în peisajul învăţămîntului superior român era necesară o astfel de amintire. În prezent nu mai există doar Facultatea de Istorie, pentru că nu ar putea supravieţui deoarece numărul de ore de istorie a fost diminuat, ci se numeşte Istorie şi Ştiinţe Politice. Totuşi, istoria a fost secţia primă acreditată, cu masterate şi şcoală doctorală”, a declarat decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, prof. univ. dr. Marian Cojoc. Cu ocazia celor 40 de ani de învăţămînt istoric au fost rostite alocuţiuni, iar la manifestări a luat parte unul dintre absolvenţii primei promoţii a Institutului Pedagogic, secţia istorie. “Mă bucur enorm că am fost invitat la această manifestare. Ţin minte şi acum cum am ieşit de pe porţile Institutului şi cum ne-am răspîndit, cu toţii, în satele Dobrogei, pentru a contribui la instruirea tinerei generaţii. Îmi aduc aminte cu plăcere de cursurile de istorie, de profesorii mei de pe atunci. Am absolvit cursurile 18, dar la întrunire am ajuns doar eu. Am aflat că doi dintre colegii mei au murit, iar despre ceilalţi nu mai ştiu nimic. Cred că le-a fost mai uşor să mă găsească pe mine pentru că eu am menţinut legătura cu cei care mi-au fost dascăli şi am colaborat cu Facultatea de Istorie”, a declarat Alexandru Roşioru, unul dintre absolvenţii primei promoţii. Profesorul Roşioru predă istorie, de 40 de ani, la şcoala din localitatea Ciobanu. Spune că niciodată nu a vrut să plece de acolo. “Ţin foarte mult la locurile mele natale. În anul 2006 am publicat o carte care se numeşte Viaţa şi instoria locuitorilor din satul Ciobanu şi Mioriţa în care descriu obiceiurile localnicilor”, a declarat Alexandru Roşioru. În cadrul manifestării care a avut loc la Sala Senat a Universităţii “Ovidius” au fost prezentate cîteva cărţi: “Dobrudja across cultural pool a multi-ethnic space”, coordonator fiind prof. univ. dr. Marian Cojoc, “Catastrofa - Unirea-cel mai mare accident naval mondial din anul 1982” şi “Tragedia navei Independenţa”, scrise de Constantin Cumpănă. “Am fost invitat la acest eveniment şi pot spune că şi cărţile mele înseamnă istorie. În ceea ce priveşte cărţile mele am satisfacţii şi insatisfacţii. La capitolul satisfacţii putem trece faptul că am reuşit să le public şi sînt primul român care abordează asemenea subiect în totalitatea şi plenitudinea lui. Sînt dezamăgit pentru că nu pot găsi o persoană talentată care să transforme cărţile într-un film documentar sau artistic. Păstrînd proporţiile, nava Independenţa este Titanicul Flotei Româneşti. Istorie nu înseamnă doar antichitate sau Ev Mediu, ci şi clipa care a trecut”, a declarat Constantin Cumpănă.