La 28 mai 1977 a avut loc inaugurarea Monumentului Triumfal Tropaeum Traiani reconstituit, precum și a Muzeului ''Tropaeum Traiani'' de la Adamclisi. În prezent, Complexul muzeal ''Tropaeum Traiani'' de la Adamclisi include Monumentul Triumfal, muzeul și cetatea Tropaeum Traiani. Pe teritoriul comunei Adamclisi din județul Constanța se află unele dintre cele mai importante vestigii antice romane de pe teritoriul țării noastre: Monumentul Triumfal Tropaeum Traiani și ruinele cetății Tropaeum Traiani. Monumentul Triumfal, înalt de 42 m, a fost inaugurat în anul 109 d.Hr. pe un platou de la Adamclisi, în memoria victoriei obținute aici de legiunile romane ale împăratului Traian în timpul primului război dacic (101-102 d.Hr.). Acesta este cel mai însemnat monument ridicat de romani în regiunea Dunării de Jos, conform volumului ''Istoria României în date'' (București, 1992).

De formă circulară, cu un diametru de cca 38,3 metri, Monumentul Triumfal (construit între anii 106-109 d.Hr.) este alcătuit dintr-un nucleu cilindric înconjurat la bază de o platformă circulară cu șapte trepte de piatră. Pe nucleul cilindric se aflau, de jur împrejur, 54 de metope din piatră din care s-au mai păstrat doar 49, sculptate în basorelief cu scene din timpul luptelor dintre daci și romani. Deasupra nucleului se înalță un acoperiș tronconic îmbrăcat în solzi din piatră și un soclu hexagonal, înalt de șase metri, pe care se află Trofeul propriu-zis. Acesta înfățișează o armură clasică romană, cu armele de luptă, și are la bază arme și prizonieri sculptați tot în piatră. Pe una dintre fețele soclului hexagonal a fost descifrată o inscripție conform căreia monumentul a fost închinat ''Zeului Marte, răzbunătorul'' (Mars Ultor).

Aproximativ în aceeași vreme cu monumentul, la o distanță de aproximativ 1,5 km, a fost construită cetatea Tropaeum Traiani, locuită de romanii care, după luptele cu geto-dacii, s-au stabilit pe aceste meleaguri. Cetatea, situată ca într-un amfiteatru, avea impozante edificii publice și construcții civile, turnuri și ziduri de apărare din blocuri mari de piatră, străzi pavate cu dale de piatră și un sistem de canalizare. ''Tropaeum Traiani, fortăreața întemeiată de împăratul Traian pe platoul situat în valea Urluii, spre vest de satul de azi Adamclisi, județul Constanța, la o importantă răscruce de drumuri romane militare și comerciale, unde se afla o așezare geto-dacică mai veche și în apropierea mărețului monument triumfal înălțat de același împărat în anul 109 d.Hr., a ajuns curând la mare înflorire economică și culturală, fiind ridicată către anul 170 la rangul de municipium. Refăcută ''din temelii'' sub Constantin și Liciniu (316 d.Hr.), ''cetatea tropeenilor'' a cunoscut ultima sa perioadă de mare înflorire în secolul al VI-lea, sub împărații Anastasius I și Iustinian și a dăinuit până la începutul secolului al VII-lea'', se arată în volumul ''Tropaeum Traiani. I . Cetatea'' (coordonator Ion Barnea), apărut în 1979, la București.

Atenția cercetătorilor români asupra monumentului Tropaeum Traiani și a așezării cu același nume a fost atrasă curând după reintrarea Dobrogei în granițele României în urma Războiului de Independență din 1877-1878. În anul 1882 istoricul și arheologul Grigore Tocilescu vizitează pentru prima dată localitatea Adamclisi. În anul 1882, Grigore Tocilescu, directorul de atunci al Muzeului de antichități, a deschis la Adamclisi primul șantier arheologic românesc, se arată în lucrarea amintită. Grigore Tocilescu s-a ocupat, între anii 1882-1890, de dezvelirea și studierea monumentului triumfal. Din 1891, Grigore Tocilescu începe săpăturile arheologice și la cetate, acestea fiind efectuate în mai multe campanii în anii 1891-1893, 1895-1897, 1904-1909. Cu prilejul săpăturilor, la cetate au fost descoperite cu acest prilej importante inscripții, pe baza cărora s-a putut stabili că numele cetății era Tropaeum Traiani, a fost stabilit planul cetății, au fost dezvelite porțile principale, o parte din incintă și din strada principală, basilica forensis, patru bazilici creștine. Pe dealul Monumentului Triumfal au fost descoperite altarul militar (ridicat din ordinul împăratului Traian în amintirea militarilor romani căzuți în bătălie) și tumulul funerar (mausoleul). După moartea lui Grigore Tocilescu, în 1909, săpăturile arheologice de la Adamclisi au fost continuate, până în 1910, de succesorul acestuia la conducerea Muzeului național de antichități, G. Murnu. Vasile Pârvan, devenit director al Muzeului național de antichități în 1910, nu a mai reluat săpăturile de la Adamclisi, în schimb, întemeindu-se pe rezultatele obținute de Grigore Tocilescu, a întocmit un temeinic studiu de sinteză istorico-arheologică privind cetatea Tropaeum Traiani.

În 1933 istoricul și arheologul Paul Nicorescu, profesor la Universitatea din Iași, a reluat cercetarea ruinelor romane de la Adamclisi, iar cercetările de aici au durat până în 1943. Alte campanii de săpături arheologice au avut loc în 1960 și 1963.

Întregul ansamblu arheologic a fost restaurat pentru prima dată în perioada 1974—1977. Monumentul Triumfal a fost reconstituit în 1975-1976 cu piese reproduse după cele originale, acestea din urmă (metope și alte sculpturi de la Monumentul Triumfal) fiind adăpostite într-un muzeu înființat în satul Adamclisi.

La 28 mai 1977 a avut loc inaugurarea Monumentului Triumfal Tropaeum Traiani reconstituit și a Muzeului ''Tropaeum Traiani'', a cărui clădire este concepută ca un lapidarium. Muzeul adăpostește părți originale ale monumentului Tropaeum Traiani, precum și o serie de vestigii arheologice descoperite la fosta cetate romană cu același nume. Astfel, pot fi văzute aici statuia originală din vârful monumentului Tropaeum Traiani, metope înfățișând scene de luptă dintre daci și romani, frize, ceramică, unelte, opaițe, fragmente de apeducte, podoabe ș.a.

În 2009 Banca Națională a României a pus în circulație, în scop numismatic, o monedă din argint dedicată aniversării a 1900 de ani de la inaugurarea monumentului de la Adamclisi, iar în 2015 Romfilatelia a pus în circulație o emisiune de mărci poștale intitulată ''Descoperiți România, Dobrogea'', unul dintre cele patru timbre ilustrând monumentul Tropaeum Traiani.