Cea de a XI-a ediţie a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice, organizată de Consiliul Judeţean Constanţa, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Constanţa (CJPCT) şi Muzeul de Artă Populară, a fost deschisă, ieri, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Ediţia din acest an a evenimentului, intitulată "Memorie culturală - conservare şi restituire", a reunit, la malul mării, aprox. 40 de cercetători şi etnografi din diferite centre universitare şi instituţii de cercetare din principalele oraşe ale ţării: Bucureşti, Timişoara, Craiova, Constanţa şi Cluj-Napoca. Potrivit directorului CJPCT, Petre Paul Nicolescu, obiectivul maniestării face referire la evidenţierea şi punerea în valoare a memoriei culturale moştenite de la străbuni. "Este mai important ca oricînd acum, cînd, pe de o parte, întîlnim la tot pasul surogatul kitsch şi prostul gust, iar, pe de altă parte, lumea nu mai are sau nu mai vrea să aibă timp pentru a distinge valoarea de nonvaloare, să acţionăm cu toate puterile şi la toate nivelurile pentru a impune adevărul, autenticul. Trebuie făcut acest lucru, în special, în rîndul celor tineri, care se află foarte uşor pradă modei, aparenţei şi superficialului", a explicat Petre Paul Nicolescu. Cu acest prilej, au fost editate, în numărul din luna septembrie a revistei "Datina", tipărită de CJPCT, o parte din comunicările susţinute în cadrul sesiunii naţionale.

În prima zi a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice au luat cuvîntul prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu (Universitatea Bucureşti) - "Memoria culturală şi socială a textului folcloric", dr. Marcela Popilian (Craiova) - "Viţa de vie şi vinul - dialog între tradiţie şi deschidere", conf. univ.dr. Speranţa Sofian (Universitatea Tehnică de Constarucţii Bucureşti) - "Evoluţia tradiţiilor în perspectiva globalizării lumii", dr. Maria Magiru (directorul Muzeului de Artă Populară) - "Dobrogea - spaţiu de sinteză a culturii tradiţionale. Etniile în presa vremii", prof. Akmolla Guner (Constanţa) - "Conceptul de familie la tătari", dr. Silvia Chiţimia (Institutul de Etnografie şi Folclor "C. Brăiloiu" Bucureşti) - "Străinul. Consideraţii asupra străinului mioritic", dr. Liliana Lazia (Directorul Bibliotecii Judeţeane "Ioan N. Roman") - "Inedite despre Dobrogea" şi prof. Paula Paliuc (Liceul "Ovidius" Constanţa) - "Importanţa folclorului şi tradiţiei în învăţămîntul preuniversitar românesc". În comunicările prezentate, specialiştii au pus accentul pe faptul că tradiţiile şi obiceiurile româneşti trebuie transmise generaţiilor viitoare, în mod sistematic, prin organizarea de manifestări cultural-educative, încă din şcoală, în ore special prevăzute. Chiar dacă s-a vehiculat ideea că în Dobrogea nu există sau sînt prea puţine tradiţii păstrate, directorul CJPCT, Petre Paul Nicolescu a precizat că pe acest teritoriu există numeroase dovezi materiale ale unor culturi străvechi, precreştine şi creştine, greceşti şi romane care s-au stabilit şi dezvoltat în spaţiul euxin. "Nu putem trece nici peste fenomenul transhumanţei, care se mai întîmplă şi în zilele noastre şi care aduce, cu sine, datinile şi obiceiurile păstorilor veniţi cu turmele la iernat", a adăugat Paul Nicolescu.

Pe data de 8 septembrie, comunicările ştiinţifice vor fi susţinute, în paralel, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, dar şi la Muzeul de Artă Populară. În ultima zi a evenimentului, specialiştii vor face o excursie de documentare la cetatea Adamclisi, Peştera şi Mănăstirea Sfîntului Andrei, Mănăstirea Dervent şi la Canlia.