Una dintre problemele cele mai arzătoare şi cele mai aprig dezbătute în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), desfăşurată zilele acestea la Constanţa, a fost cea a multiplelor piedici pe care primarii le-au întîmpinat în atragerea fondurilor europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), în Măsura 3.2.2. privind dezvoltarea satelor româneşti. Majoritatea primarilor s-au plîns că mai mult li se pun piedici decît să fie ajutaţi să acceseze fonduri. Ca mulţi alţi primari care au sperat că vor primi bani europeni, edilul şef al comunei Fîntînele, Gheorghe Popescu, a depus anul trecut, în decembrie, un proiect care avea două componente: reţea de canalizare şi staţie de epurare în comună şi modernizarea drumului comunal DC 78 Istria - Fîntînele. Proiectul a fost declarat eligibil însă nefinanţabil, cu toate că primise 50 de puncte. “Cînd a apărut această sesiune, cu noul ghid, am fost nevoiţi să contractăm o firmă de consultanţă din Bucureşti, care ne-a costat 20.000 euro, pentru că altfel pierdeam această sesiune din lipsă de timp. 20 de zile am alergat aproape în continuu şi am reuşit, în cele din urmă, să finalizăm şi să depunem proiectul. Cînd am elaborat prima dată proiectul am cheltuit o sumă foarte mare de bani, iar acum, din cauza modificărilor, a trebuit să îl refacem, să îl completăm cu noile regementări şi să cheltuim din nou sume enorme pentru avize. În loc de două componente pe acest proiect, acum avem patru, ceea ce înseamnă patru studii de fezabilitate şi de două ori mai multe avize“, a declarat Popescu. El a adăugat că fondurile europene prin PNDR se accesează foate greu. “Ni se dă impresia că nu se doreşte să ni se dea bani pentru dezvoltarea comunelor. În ultimele două săptămîni nici nu am reuşit să ajung la Primărie, pentru că am alergat în fiecare zi pe la numeroase instituţii, pentru a obţine avizele necesare proiectului. Sperăm ca, de această dată, proiectul să fie declarat eligibil şi să primim şi finanţarea pentru el“, a mai spus Popescu. Pe de altă parte, au existat primari care au primit finanţare pentru proiecte, însă s-au declarat la fel de dezamăgiţi de procedura greoaie. “Comuna noastră a fost singura din judeţ care a obţinut din prima sesiune finanţare pentru proiect. Totul s-a făcut, însă, foarte greu, cu alergătură foarte multă şi cu multe avize care au fost necesare, dar care nu aveau nicio legătură cu proiectul propriu-zis“, a declarat Eugen Popescu, primarul comunei Cuza Vodă.

Condiţii greu de îndeplinit

Un rol important în informarea primarilor comunelor constănţene în ceea ce priveşte modalitatea de accesare a fondurilor europene şi întocmirea proiectelor prin Măsura 3.2.2. derulară prin PNDR l-a avut Consiliul Judeţean Constanţa (CJC), prin echipele de lucru pe care le-a trimis în teren. Managerul de proiecte derulate prin PNDR din cadrul CJC, Carla Stamate, a declarat că peste 40 de primării de comune constănţene, din cele 59 de la nivelul judeţului, au depus, din nou, proiecte, în cea de-a cincea sesiune dedicată Măsurii 3.2.2., al cărei termen a expirat pe 31 iulie. „Mulţi dintre primarii constănţeni au fost consiliaţi de echipele CJC în legătură cu modul de întocmire a proiectelor, pentru că s-a mers pe ideea ca proiectele depuse să obţină punctajul maxim. Însă singura localitate constănţeană care va obţine punctaj maxim va fi Dobromir pentru că este considerată cea mai săracă comună. La criteriul gradul de sărăcie, Dobromir va primi 10 puncte”, a declarat managerul de proiecte din cadrul CJC. Conform Ghidului Solicitantului, republicat în iunie, punctajul maxim care poate fi obţinut de un proiect depus prin Măsura 3.2.2. este 69 de puncte însă, conform Carlei Stamate, cele mai multe primării constănţene vor obţine între 64 şi 66 de puncte, singura localitate care va obţine cele 69 de puncte fiind Dobromir. O altă condiţie greu de îndeplinit de primarii constănţeni a fost obligativitatea semnării unui parteneriat cu o organizaţie non-guvernamentală sau cu o unitate de cult cu sediul în mediul rural. Din spusele reprezentantului CJC, cele mai multe ONG-uri îşi au sediile în oraşe şi, ca urmare a acestui fapt, pentru primării a fost mai greu să îndeplinească şi această condiţie. Din acest motiv, dar şi pentru că nu au avut timp să îşi pună la punct toată documentaţia, dar mai ales din cauza lipsei banilor, mulţi primari au renunţat să mai depună proiecte şi să mai spere că vor primi bani europeni pentru a pune la punct măcar infrastructura din mediul rural.