Chiar dacă prognosticul pacienţilor cu boală coronariană a fost îmbunătăţit de progresele înregistrate în tratamentele cardiovasculare, aceasta rămâne prima cauza de mortalitate, în România decedând, zilnic, prin infarct miocardic, 40 de oameni, potrivit studiilor prezentate la congresul de cardiologie. Previziunile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că boala coronariană va rămâne tot principala cauză de deces pentru următorii 20 de ani, reprezentând 12,2% din mortalitatea generală, înaintea celor provocate de cancer, accidente rutiere, HIV/SIDA şi bolile hepatice, a spus Roxana Huştiu, manager compania Servier, în conferinţa organizată cu ocazia celui de-al 49-lea Congres Naţional de Cardiologie organizat la Sinaia.

ÎN 2010, APROAPE 30% DINTRE PACIENŢII CU INSUFICIENŢĂ CORONARIANĂ PREZINTĂ RISC DE MORTALITATE DE TREI ORI MAI MARE DECÂT LA CANCER. JUMĂTATE DINTRE BOLNAVI MOR LA PATRU ANI DE LA DEPISTAREA BOLII, IAR UNUL DIN PATRU SE REINTERNEAZĂ LA TREI LUNI DE LA PRIMUL EPISOD

Numai în Statele Unite ale Americii, la fiecare 26 de secunde cineva suferă de un eveniment coronarian, de exemplu infarct miocardic, şi la fiecare minut cineva moare din această cauză. Principală cauză de îmbolnăvire este reprezentată de afectarea stratului interior al arterelor coronare, legată de anumiţi factori de risc cum sunt: fumatul, tensiunea arterială ridicată, diabetul, nivelul ridicat al colesterolului, obezitatea şi alţi factori incluzând sexul, etnia şi istoricul familial de boală coronariană. Arterele coronare se întăresc şi se strâmtează, iar această conduce la diminuarea fluxului sanguin care aduce oxigen către celulele musculare ale inimii şi cauzează astfel ischemie (lipsă de oxigen). Aceasta se poate manifesta prin angină pectorală (durere localizată de obicei la nivel toracic, precordial). Dacă una din arterele coronare se blochează complet, întreaga secţiune a muşchiului inimii (deservită de arteră) este privată de oxigen şi moare, rezultând infarctul miocardic acut (IMA) sau atacul de cord. Totuşi, problema cheie este aceea că boală coronariană ischemică este o boală progresivă şi silenţioasă la început, care trece deseori neobservată până când primele simptome ale ischemiei sau infarctul miocardic apar. Riscul unui atac de cord şi al morţii din această cauză este foarte ridicat la pacienţii cu boală coronariană ischemică ce au un ritm cardiac accelerat (frecvenţă cardiacă crescută). Frecvenţă cardiacă este un determinant major al consumului de oxigen şi poate precipita majoritatea episoadelor ischemice, atât simptomatice (dureroase), cât şi silenţioase. În consecinţă, scăderea frecvenţei cardiace la pacienţii cu boală coronariană ischemică reduce nevoia de oxigen a inimii şi poate avea efecte benefice semnificative în reducerea evenimentelor cardiovasculare.