424 de lei, valoarea medie a şpăgii medicale în România

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Sondaj Federaţia „Solidaritatea Sanitară”

424 de lei, valoarea medie a şpăgii medicale în România

Sănătate 16 Decembrie 2013 / 00:00 663 accesări

Că personalul medical din România este plătit mizerabil nu mai constituie o noutate pentru nimeni. Lefurile rezidenţilor, de exemplu, dar nu numai, sunt chiar şi de zece ori mai mici decât ale colegilor din alte ţări ale UE. Leafa unui medic tânăr, abia intrat în sistem, este puţin peste 200 de euro, mai exact cât valoarea a două cărţi de specialitate sau poate chiar a unei singure cărţi. Nu de puţine ori, reprezentanţii medicilor au tras atenţia că situaţia este alarmantă, în condiţiile în care tot mai mulţi tineri refuză să mai profezeze în ţară tocmai din acest motiv. Alţii, care încă mai speră la îmbunătăţirea situaţiei, rămân în ţară. Unii dintre ei încearcă singuri să-şi rotunjească veniturile prin “plăţile informale”. Cu toţii le recunosc (fie că le consideră condiţionate, fie nu), astfel că au fost efectuate şi studii în acest sens. Vă prezentăm rezultatele unui studiu întocmit de sindicatul Federaţia “Solidaritatea Sanitară”, publicat sâmbătă şi efectuat pe un eşantion reprezentativ de 2.376 de angajaţi din sistemul sanitar românesc, în perioada 15 iulie - 10 octombrie 2013. Astfel, valoarea medie a plăţilor informale în cazurile de condiţionare a actului medical în România este de 424 de lei (aproximativ 95 de euro). Potrivit studiului, numai 6% dintre respondenţi au recunoscut existenţa condiţionării actului medical de aceste plăţi, însă procentul “este mult mai mic decât cel indus de frecvenţa cu care acest aspect este vehiculat”. “Procentul de aproape 6% este îngrijorător atunci când vorbim de condiţionarea actului medical, aceste cazuri înscriindu-se în categoria a ceea ce opinia publică desemnează drept şpagă”, se afirmă în concluziile studiului Federaţiei “Solidaritatea Sanitară” referitor la salarizarea în sistemul medical românesc.

Pe de altă parte, 37% dintre respondenţi au recunoscut existenţa unor “plăţi informale voluntare făcute de pacienţi către personal”, cuantumul mediu al acestora fiind calculat la 166 de lei (aproximativ 35 de euro). “Marea majoritate (92%) a salariaţilor care au indicat existenţa plăţilor informale consideră inechitabil “sistemul plăţilor informale”. Principalii beneficiari ai plăţilor informale sunt medicii, urmaţi de asistenţii medicali. Majoritatea medicilor consideră că beneficiază de plăţile informale/onorariu medicii şi asistenţii, în timp ce majoritatea asistenţilor consideră că beneficiază doar medicii”, evidenţiază studiul. De asemenea, 50,3% dintre respondenţi consideră că sistemul plăţilor informale trebuie înlocuit de un sistem eficient de asigurări de sănătate, care să genereze finanţarea suplimentară a sistemului sanitar, respectiv posibilitatea unei salarizări corespunzătoare. “Dacă adăugăm şi respondenţii care cred că plăţile informale ar trebui să fie pur şi simplu eliminate, se ajunge la un procent de 72% dintre respondenţi care doresc eliminarea plăţilor informale, sub o formă sau alta. Doar 28% dintre respondenţi consideră necesară oficializarea plăţilor informale, marea lor majoritate indicând însă faptul că o astfel de variantă ar trebui dublată de mecanisme care să asigure distribuirea lor echitabilă”, afirmă autorii studiului. 94% dintre salariaţii din sistem care au participat la studiu consideră că mărirea salariilor va conduce la creşterea calităţii serviciilor medicale, iar 78% dintre respondenţi au indicat creşterea discretă sau semnificativă a calităţii serviciilor medicale în cazul introducerii salarizării în funcţie de performanţă. Nu mai puţin de 46% dintre respondenţi au precizat că sunt afectaţi de fenomenul inechităţilor salariale, determinat de incoerenţele legislative din ultimii cinci ani, afirmând că au salariul mai mic decât colegii lor care au acelaşi nivel de pregătire şi lucrează la acelaşi loc de muncă. În ceea ce priveşte reforma finanţării Sănătăţii, introducerea asigurărilor complementare cumulează 50,9% din opţiunile salariaţilor. Un procent similar indică drept parte a soluţiei creşterea nivelului de colectare la bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Suportarea de către pacienţi a diferenţelor de cost pentru ceea ce depăşeşte pachetul de bază este indicată de doar 25,8% dintre salariaţi. Pe de altă parte, în opinia a circa 70% dintre salariaţii sistemului care au participat la studiu, disponibilitatea de plată suplimentară a pacienţilor direct către unităţile sanitare, pentru serviciile nedecontate de CNAS, este foarte mică sau chiar inexistentă.

Ne-au plecat prea mulţi medici!

Trebuie precizat că, nu demult, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, a declarat, într-o conferinţă de presă, că, dacă nu erau plăţile informale, de la începutul anului nu ar fi plecat să lucreze în străinătate 2.500 de medici, ci 7.000. Datele statistice arată că peste şase mii de medici au plecat în străinătate, în decursul a doi ani. Dacă, în 2011, numărul de medici care lucrau în spitale era de 20.600, acesta s-a micşorat în ultimii doi ani, ajungându-se la 14.200 de medici, a declarat prof. dr. Astărăstoae.



12