Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) din România a lansat, pe 29 martie 2018, ”Raportul privind accesul pacienților cu boli cronice la sistemul de sănătate din România”, realizat de conf. dr. Florentina Furtunescu, în cadrul proiectului ”Pledează pentru drepturile tale de pacient”, realizat cu sprijinul Ambasadei Franței.

Studiul de față a avut ca scop analiza accesului la diagnostic, la serviciile medicale de specialitate și la tratament pentru pacienții cu boli cronice din România, precum și a percepției acestora în relație cu sistemul de sănătate și în ceea ce privește comunicarea cu medicii. Instrumentul de studiu a fost un chestionar, la care au răspuns complet 258 de respondenți, dintre care 77.5% au fost femei. Vârsta respondenților a variat între 18 și 68 de ani. În ceea ce privește relația cu boala cronică, 80% dintre respondenți erau ei înșiși diagnosticați cu boala cronică, iar restul aveau o rudă (19%) sau un prieten bolnav.

Ca profil demografic, circa 61% dintre respondenți trăiau în cuplu, 43% aveau studii superioare (mult peste populația generală) și 45% erau implicați într-o activitate economică, potrivit COPAC.

Accesul la diagnostic:

• 43% dintre respondenți au ajuns la diagnosticul de certitudine într-o perioadă de 6 luni sau mai lungă.

Accesul la servicii medicale:

• 30% dintre respondenți nu aveau acces la un medic specialist care să îi trateze pentru boala lor în orașul de domiciliu

• 57% dintre respondenți au afirmat că au efectuat plăți directe pentru analizele de pe perioada tratamentului, iar 42% că au beneficiat de investigații gratuite pe perioada tratamentului.

• 60% dintre respondenți au fost internați în ultimul an, iar 38% au afirmat că nu au existat toate medicamentele necesare în spital

• 80% dintre respondenți au avut nevoie de intervenții chirurgicale (ei sau persoana cu boală cronică). Dintre aceștia, jumătate s-au operat într-un oraș mai mare (motive invocate: lipsa medicilor specializați în patologia respectivă, lipsa echipamentelor, lipsa de încredere/ de comunicare cu medicii de acolo sau dorința de a ajunge într-un spital mai performant), iar jumătate s-au operat în orașul de domiciliu

• Problemele importante actuale

Principalele probleme în relația cu sistemul de sănătate

• 43% au invocat lipsa medicamentelor (43%), 20% timpul pierdut din caza aglomerației și a nerespectării programărilor, 19% atitudinea personalului medical, care nu îi ajută să se simtă bineveniți(19%).

Principalele nemulțumiri legate de accesul la medicamente

• 46% - medicamentele noi nu sunt disponibile în România

• 9% medicamentele sunt disponibile în România, dar nu sunt compensate și ei nu și le permit

Comunicarea publică

• Circa două treimi din respondenții din studiul nostru ar vorbi în public despre problemele lor ;

• Două treimi dintre respondeți s-ar implica voluntar în activitatea organizațiilor de pacienți.

Perspective de îmbunătățire a accesului pacienților cu boli cronice la serviciile de sănătate

• Pe baza rezultatelor semnalate considerăm că este necesară o preocupare mai mare pentru a defini traseul pacientului în sistemul de sănătate și pentru asigurarea continuității între diferite niveluri de servicii. Facilitarea accesului pacientului de la un nivel al altul (prin recomandări exacte ale furnizorilor disponibili, prin contactarea furnizorilor de nivel superior și facilitarea/obținerea unei programări) ar trebui să fie luate în considerare de medicii de la toate nivelurile de servicii și în special de către medicii de familie, care sunt nivelul de prim contact.

• Accesul la serviciile de specialitate și la investigațiile necesare trebuie îmbunătățit, atât printr-o mai bună continuitate între nivelurile de servicii, cât și prin luarea în considerare a simplificării/unei mai bune organizări a accesului la asistența de specialitate și la investigațiile necesare.

• Accesul la medicamentele a fost considerat problematic și din această perspectivă de impune pe termen mediu dezvoltarea cadrului instituțional de evaluare a tehnologiilor medicale, delimitarea publică clară a serviciilor/tehnologiilor acoperite din fondul de asigurări de sănătate și, pe cât posibil, identificarea de surse distincte de finanțare pentru situațiile de acces ingrădit la terapii existente, dar scumpe, potrivit COPAC.