INIŢIATIVĂ Ministerul Afacerilor Europene şi Ministerul de Finanţe au stabilit într-o ordonanţă de urgenţă că autorităţile de management au obligaţia ca, în cel mult 45 de zile lucrătoare, să proceseze cererile trimise de beneficiari pentru rambursarea cheltuielilor efectuate în implementarea proiectelor finanţate din fonduri structurale şi de coeziune. Iniţiativa celor două ministere modifică OUG 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă. „Concomitent cu introducerea termenului maxim de 45 de zile pentru procesarea cererilor de rambursare, Ministerul Afacerilor Europene va coordona şi procesul de simplificare a procedurilor de verificare a acestor cereri de rambursare, astfel încât termenul prevăzut să poată fi respectat. Această simplificare constituie una dintre priorităţile noastre pentru 2012\", a declarat ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban. Termenul de 45 de zile lucrătoare se calculează de la data depunerii de către beneficiar la autoritatea de management sau la organismul intermediar, după caz, a cererii de rambursare întocmite conform contractului/deciziei/ordinului de finanţare.
„NORME METODOLOGICE... LA ANU’!” Ordonanţa prevede că termenul de 45 de zile lucrătoare poate fi întrerupt de cel mult două ori, pentru perioade de până la cinci zile lucrătoare, pentru depunerea de către beneficiar a unor documente adiţionale sau pentru clarificări solicitate de autoritatea de management sau de organismul intermediar. Nedepunerea de către beneficiar a documentelor sau clarificărilor solicitate în termenul prevăzut atrage respingerea, parţială sau totală, după caz, a cererii de rambursare. Normele metodologice de aplicare ale ordonanţei de urgenţă se vor aproba prin hotărâre de guvern până la 30 aprilie 2012. Până în prezent, termenul maxim pentru soluţionare a cererilor de rambursare nu era unitar, fiind stabilit prin proceduri şi contracte de fiecare autoritate de management, de aprox. 60 de zile lucrătoare. De asemenea, anterior nu erau limitate nici numărul solicitărilor suplimentare din partea autorităţilor de management, nici timpul de răspuns al beneficiarilor, ceea ce ducea de multe ori la întârzieri în realizarea plăţilor pentru cheltuielile efectuate.