TREI ANI FĂRĂ LUMINĂ Şi-au construit casă într-un cartier în care nu exista reţea de energie electrică, în speranţa că în scurt timp va ajunge lumina şi la ei. Nici apă nu aveau în urmă cu trei ani, nici canalizare. Între timp, reţeaua de apă a fost extinsă până în cartierul lor, la fel şi canalizarea. Au şi drumuri asfaltate. Lumină, însă, nu au. De doi ani se luptă cu birocraţia şi cu faptul că furnizorul de energie electrică din România este „stat în stat”. Şi nu vor decât să se angajeze să plătească pentru energia electrică ce le va fi furnizată. În această situaţie se află locuitorii celor 150 de gospodării din cartierul Tineretului din satul Lazu şi ai altor 320 de gospodării din cartierul Eroilor din Agigea. „470 de familii stau la lumina lumânării pentru că ENEL, o companie care a preluat distribuţia de energie din România şi care s-a angajat să respecte nişte norme impuse în contractul de privatizare, execută lucrări după bunul plac“, spune primarul comunei Agigea, Cristian Cîrjaliu. Din 2011 până în prezent, „lupta“ cu ENEL s-a dus pe două fronturi. Pe de o parte, locuitorii au depus nenumărate solicitări de racordare la reţea, la care au primit ca răspuns nişte devize cuprinzând sume exorbitante (sunt cazuri în care ENEL a cerut şi peste 100 de mii de lei (jumătate din valoarea de piaţă a unei case) pentru un amărât de branşament la reţeaua electrică, în condiţiile în care cartierele sunt foarte aproape de zonele electrificate ale localităţii, distanţele fiind undeva între 1.000 şi 3.000 de metri. În unele cazuri, vecini din acelaşi cartier au primit devize care variau, cu sume de ordinul zecilor de mii de lei, de la un branşament la altul).

RĂZBOIUL DECLARAŢIILOR Pe de altă parte, Primăria Agigea se luptă, la rândul ei, cu birocraţia şi solicită din noiembrie 2011 ENEL să extindă reţeaua de utilitate publică în cartierele menţionate. Aşa spune primarul Cristian Cîrjaliu. La fel spun şi oamenii. ENEL este de altă părere. „Zona lotizată de Primăria Agigea sub numele „cartier Tineretului” se află la marginea satului Lazu, unde nu există reţea electrică de joasă tensiune. În aceeaşi situaţie este şi cartierul Eroilor din Agigea“, se arată în răspunsul ENEL. Deşi primarul afirmă că adresele au fost remise repetat din 2011, distribuitorul de energie spune că solicitarea de racordare a celor două cartiere a fost primită abia în iunie 2013. „Atunci am trimis ultima cerere de racordare către toate compartimentele ENEL, pentru a nu mai exista scuze că actul s-a pierdut, că nu există sau că nu a ajuns unde trebuie cererea noastră“, a răspuns primarul. Ce îi opreşte însă pe cei de la ENEL să extindă reţeaua în cartierul „de la marginea localităţii“? Am putea presupune că firma nu are chef să aloce bani pentru investiţii. Cum s-ar putea explica însă faptul că primăria a realizat din bani publici reţeaua de iluminat public pe care ENEL refuză să o folosească, după cum spune Cîrjaliu? În contradicţie cu afirmaţiile primarului, reprezentanţii ENEL spun că acea reţea „a fost proiectată pentru a deservi în exclusivitate iluminatul public“, fără a putea fi montate pe ea alte conductoare de distribuţie. Actele prezentate de primar arată însă că stâlpii au fost proiectaţi şi pentru reţeaua de distribuţie pentru consumatorii casnici. Mai mult, ENEL susţine că lucrarea nu ar fi fost avizată de companie. Primarul are o altă variantă. „Firma contractată pentru amenajarea reţelei a solicitat toate avizele necesare şi a făcut totul ca la carte, pentru că nu ne putem juca cu banii publici ce au fost investiţi într-o astfel de lucrare“, a mai spus Cîrjaliu.

PROTOCOLUL ADUCĂTOR DE ENERGIE ELECTRICĂ? Cert este că, după mai multe solicitări la care primarul spune că ENEL nu a dat niciun răspuns, primăria a decis să meargă mai departe şi să reclame situaţia la Agenţia Naţională de Reglementare a Energiei (ANRE). Trei reclamaţii au fost depuse: în martie, aprilie şi mai 2013. În august, ANRE a chemat cele două părţi la masa negocierii şi le-a îndrumat să încheie un protocol. Ieri ar fi trebuit să fie semnat protocolul, însă ENEL a ales să „reanalizeze documentul“. Conform protocolului, ENEL ar trebui să racordeze până la 31 august o centrală eoliană, care ar urma să asigure energia electrică pentru iluminatul public şi instituţiile publice din comună, şi până la 30 septembrie să extindă reţeaua în cele două cartiere. Asistăm, aşadar, la un război al declaraţiilor. Rămâne de văzut dacă ENEL va semna protocolul, dacă va respecta termenele şi când vor avea lumină, cu sau fără protocol, oamenii din Agigea.