Situaţia reactoarelor. Autorităţile nipone încearcă din răsputeri să prevină catastrofa nucleară şi să introducă apă în bazinul reactorului 4 al centralei de la Fukushima 1, în timp ce numeroase ţări, între care SUA, au cerut cetăţenilor lor să se depărteze cât mai mult posibil de centrală. Toate eforturile se concentrează pe bazinul cu combustibil uzat al reactorului 4, afectat deja de două incendii şi de unde apa s-a evaporat în totalitate, precum şi pe cele 35 de milioane de locuitori ai capitalei nipone, aflate la circa 220 de kilometri. Tehnic vorbind, centrala Fukushima 1 prezintă două pericole, unul provenind de la miezurile reactoarelor, iar celălalt de la rezervoarele de combustibil uzat. Ambele surse emit cantităţi ridicate de radiaţii, iar dacă autorităţile nu vor reuşi să scadă temperatura, nivelul de iradiere poate creşte periculos.

Declanşarea procesului de fuziune a combustibilului nuclear ar putea antrena emisii de radiaţii de aceeaşi amploare ca şi cele înregistrate în catastrofa de la Cernobâl, potrivit experţilor. O primă încercare de a arunca apă în bazin dintr-un elicopter a eşuat din cauza nivelului prea ridicat de radioactivitate deasupra zonei. Ieri, angajaţi ai operatorului Tokyo Electric Power (Tepco), ajutaţi de pompieri şi poliţişti, au reuşit să ajungă la rezervor cu un camion cisternă dotat cu un tun de apă. Tepco încearcă să restabilească şi curentul electric ce alimentează sistemele de răcire ale centralei.

O centrală ce va fi dezafectată. Patru reactoare ale centralei nucleare de la Fukushima 1 sunt grav avariate din cauza opririi sistemului lor de răcire, după cel mai puternic cutremur produs în istoria Japoniei la 11 martie şi valurile seismice. Utilizarea apei din ocean netratată pentru a răci reactoarele face imposibilă repunerea lor în funcţiune în viitor.

Pentru a scădea presiunea în clădirea reactorului 1, Tepco a procedat pe 12 martie la eliberarea planificată a vaporilor. Această operaţiune a provocat o acumulare de hidrogen ce a condus la o explozie. Acoperişul clădirii s-a prăbuşit, dar sarcofagul reactorului ar fi rămas intact. 70% din miezul reactorului ar fi avariat. O explozie de hidrogen s-a produs pe 15 martie în partea inferioară a clădirii reactorului 2. Un bazin de păstrare a combustibilului uzat, situat în interiorul sarcofagului a fost deteriorat. Dimensiunea pagubelor, în special în ceea ce priveşte etanşeitatea sarcofagului, rămâne incertă, dar 33% din miezul reactorului ar fi distrus. Pentru a scădea presiunea în clădirea reactorului 3, Tepco a procedat la eliberarea planificată a vaporilor. Ca şi în cazul reactorului 1, această operaţiune a provocat o acumulare de hidrogen ce a condus pe 14 martie, la o explozie. Acoperişul şi unele părţi din clădirea exterioară au fost distruse. Sarcofagul a fost probabil avariat, iar miezul reactorului parţial avariat. Bazinul ar fi fierbere. Armata a fost chemată în ajutor pentru a arunca apă dintr-un elicopter şi din tunuri de apă. O explozie s-a produs pe 15 martie, la reactorul 4, care nu era în funcţiune în momentul seismului. Un incendiu a izbucnit la nivelul bazinului de stocare a combustibilului uzat, stins ulterior de armata americană. Miezul reactorului a fost expus şi autorităţile încearcă să-l repună sub apă pentru a preveni emisii radioactive în atmosferă. O uşoară creştere a temperaturii a fost măsurată la reactoarele 5 şi 6, aflate la distanţă de reactoarele 1 şi 4 şi care nu erau în funcţiune în momentul seismului.

Pregătire pentru ce-i mai rău. Riscurile de expunere la niveluri anormale de radiaţii, în urma avariilor de la centrala Fukushima 1 sunt ridicate doar pentru cei direct implicaţi în operaţiunile de răcire a reactoarelor, iar cei care au fost evacuaţi de la situl nuclear sunt consideraţi în siguranţă, la fel ca toţi cei aprox. 39 de milioane de oameni ce trăiesc în regiunea de nord-est de capitala Tokyo. Ambasada SUA a stabilit zona de risc la 80 de kilometri în jurul centralei. În faţa ameninţării unui accident nuclear major, cele mai multe ambasade le-au recomandat cetăţenilor lor să se îndepărteze de zonă şi să se replieze spre sud, în regiunea Osaka, sau să părăsească Japonia. Contaminarea se poate extinde prin vânt. Direcţia vântului urma să îndrepte ieri spre Oceanul Pacific emisiile radioactive de la centrală. Cel mai grav risc imediat pentru cei care au stat cel mai aproape de sursa de radiaţii îl constituie cancerul tiroidian. Acesta poate fi prevenit însă prin administrarea de iod.

În China, mesaje alarmante au fost trimise pe Internet şi prin SMS, dar autorităţile au asigurat că niciun nivel anormal de radioactivitate nu a fost detectat în ţară. Teama este resimţită până în Europa occidentală, la aproximativ 10.000 de kilometri. În Germania şi Franţa s-a înregistrat o creştere a cumpărării de pastile cu iod. În SUA au fost deja epuizate stocurile de astfel de remedii. Ruşii s-au orientat spre alge, care într-adevăr conţin iod, bun contra radiaţiilor, dar şi vin roşu, recomandat de autorităţile sovietice şi după dezastrul de la Cernobâl.

Urme slabe de radioactivitate. Un oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a ţinut să asigure opinia publică şi guvernele că nu există în prezent nicio dovadă privind răspândirea semnificativă a radiaţiilor de la centrala nucleară Fukushima 1, după ce au circulat zvonuri prin SMS în care se afirmă că un nor radioactiv format în Japonia se răspândeşte în Asia şi dincolo de continent. Totuşi, oficialii sud-coreeni au detectat, ieri, urme de radioactivitate la un japonez sosit din ţara sa pe aeroportul din Seul, dar nivelul a revenit la normal după ce şi-a dat jos haina şi pantofii. Autorităţile locale verifică sistematic pasagerii şi produsele alimentare provenind din Japonia, în condiţiile în care în Coreea de Sud se intensifică temerile privind o contaminare radioactivă.

Ajutor de urgenţă. Franţa a trimis, ieri, în Japonia, un avion cu materiale şi produse chimice pentru a frâna procesul de fisiune nucleară în cadrul reactoarelor din centrala de la Fukushima 1. Este vorba despre un prim avion cu 95 de tone de bor, un element chimic care permite întârzierea procesului de fisiune. În avion se mai află şi materiale de protecţie împotriva radiaţiilor. Acesta este cel de-al doilea transport trimis de Franţa Japoniei. Luni, un avion francez a transportat în o sută de experţi francezi în riscuri nucleare, dar şi materiale necesare pentru salvarea victimelor şi de protecţie în cazul unor eventuale radiaţii. Franţa a trimis deja două avioane pentru a evacua familiile franceze care doresc să părăsească ţara. Şi Continental, furnizorul internaţional pentru industria auto, oferă un ajutor de urgenţă de 250.000 de euro pentru oamenii din zonele distruse de cutremur şi de tsunami. În Japonia, lucrează aproximativ 950 de angajaţi în cadrul celor şapte unităţi ale companiei Continental.

Cel mai nou bilanţ arată că seismul şi valurile seismice au făcut 5.178 de morţi şi 8.606 dispăruţi. Numărul de răniţi a fost stabilit la 2.285, conform acestui bilanţ. Peste 88.000 de locuinţe şi clădiri au fost complet sau parţial distruse. Acest bilanţ dat publicităţii la şase zile de la cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată în Japonia riscă să crească în continuare destul de mult. Traumatizat, primarul oraşului Ishinomaki, un oraş din provincia Miyagi, a afirmat că se teme de dispariţia a circa 10.000 de locuitori din municipalitatea sa.

Întreruperi de curent. Frigul şi ninsorile îngreunează în continuare sarcina celor 80.000 de soldaţi şi poliţişti niponi, susţinuţi de numeroase echipe de intervenţie străine. Milioane de persoane sunt private de apă, electricitate, căldură şi alimente în cantităţi suficiente. Totodată, Guvernul a apreciat că această catastrofă va avea un impact considerabil asupra economiei ţării. Partea de est a ţăriii riscă să se confrunte cu întreruperi masive ale electricităţii dacă nu va fi redus consumul, în contextul în care producţia de electricitate a scăzut simţitor din cauza problemelor la centralele nucleare.