În luna iulie, cu ocazia „Porţilor deschise ale arheologiei”, la Hîrşova se vor aniversa 50 de ani de la descoperirea aşezării neolitice şi 70 de ani de la primele cercetări din cetate. Hîrşova prezintă un caz cu totul special în aspectul cultural-istoric al aşezărilor dunărene, şi nu numai: este vorba de o succesiune cronologică neîntreruptă de aproape opt milenii, în acelaşi spaţiu. Oraşul de astăzi se suprapune peste o aşezare neo-eneolitică şi probabil, peste necropola acesteia, peste cetatea romană, romano-bizantină şi medievală, care a funcţionat aproape două milenii cu tot ce înseamnă un asemenea obiectiv de mare anvergură: necropole, aşezări civile cu caracter rural şi urban. Această mare concentrare a fost posibilă pentru că în apropiere se afla cel mai mare vad de trecere a Dunării care asigura legătura comunităţilor umane dintre Dunăre şi Mare, iar în antichitate, dintre centrele urbane de pe litoral şi spaţiul extracarpatic. Din această perioadă, pe suprafaţa localităţii au rămas două monumente istorice de referinţă nu numai pentru istoria românilor, ci pentru cea a Europei de Răsărit: aşezarea neolitică (tell) şi cetatea.

Potrivit responsabilului Muzeului Carsium - Hîrşova, dr. Constantin Nicolae, Hîrşova a devenit cunoscută în întreaga lume datorită monumentelor sale. Cei care au curiozitatea să afle mai multe despre Hîrşova sînt trimişi, automat, prin intermediul tehnologiei moderne, la monumentele sale. În urmă cu mai mulţi ani, Ministerul Culturii din Franţa, care derulează, la Hîrşova, un program de cercetare în aşezarea neolitică, a realizat un site pe internet dedicat monumentelor şi istoriei Hîrşovei. „În lumea occidentală există o veritabilă fascinaţie pentru aşezările cu o vechime atît de mare cum este cea a acestei localităţi. Mai mult, cîteva sute din piesele descoperite în aşezarea neolitică de aici au fost expuse la Paris, la Muzeul Civilizaţiei Umane. Anul trecut, un lot de 14 piese de la Muzeul Carsium din localitate au fost prezentate în cadrul celei mai mari expoziţii a neoliticului românesc, din Elveţia, iar la sfîrşitul acestui an, aceleaşi piese vor pleca, pentru scurt timp, la o expoziţie în Statele Unite ale Americii”, a precizat responsabilul muzeului hîrşovean.

„CJC face eforturi mari pentru introducerea monumentelor de la Hîrşova în circuitul turistic”

Potrivit dr. Constantin Nicolae, pentru valorificarea acestor monumente s-a făcut destul de mult, din punct de vedere al cercetării. Anual, sînt organizate campanii ample de cercetare, cu rezultate dintre cele mai spectaculoase. Mai mult, materialele descoperite sînt impresionante, atît din punct de vedere calitativ, cît şi numeric. „Practic, sîntem ‘sufocaţi’ de acestea. Nu mai avem posibilitatea depozitării, pentru că spaţiile din Muzeul Carsium, adăpostit într-o clădire improprie, sînt insuficiente. Din punct de vedere al prezentării către publicul larg, sîntem deficitari”, a subliniat responsabilul Muzeului Carsium. Acesta a completat: „Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) face eforturi mari pentru introducerea monumentelor de la Hîrşova în circuitul turistic. Aceasta este o adevărată piatră de încercare pentru toată lumea, pentru că, pînă acum, nu s-a făcut mai nimic. Aşezarea neolitică este acoperită în majoritate de gospodăriile unui cartier al oraşului. În bună măsură, spaţiul cetăţii este liber, neocupat, însă este descoperit şi supus tututor intervenţiilor umane nepotrivite”, a mai spus Constantin Nicolae. Acesta a menţionat că CJC are intenţia să îngrădească perimetrul cetăţii, pentru a-l apăra de cetăţenii care au dorit transformarea lui în... păşune. „Anul trecut, CJC a iniţiat un proiect, iar anul acesta îl aplică, de valorificare turistică a cetăţilor de la Dunăre, în care este inclusă şi cetatea de la Hîrşova. Sperăm să vină şi altele. Cel mai bine s-ar potrivi Hîrşovei un proiect cu fonduri europene pe Axa 5, 1, care permite accesarea de fonduri europene pentru amenajarea turistică a obiectivelor şi modernizarea infrastructurii zonelor învecinate. Asta ar rezolva multe, încă se mai poate face un astfel de proiect. Dacă se pierde această oportunitate, soarta monumentelor istorice de la Hîrşova este pecetluită pentru ani buni, de acum înainte”, a observat responsabilul muzeului hîrşovean, dr. Constantin Nicolae.

Poziţia Hîrşovei este una dintre cele mai bune, în condiţiile în care se revigorează turismul cultural-istoric. Mărturiile din neolitic şi pînă la epoca modernă, clasică, valoroasele colecţii adăpostite de Muzeul Carsium, care i-au fascinat pe vizitatori, poziţia pe linia Dunării, dublată de căile rutiere - drumul european -, constituie doar cîteva aspecte din imensul potenţial al Hîrşovei. „Să nu uităm că pe la Hîrşova se intră în judeţ. Toţi turiştii care vin din răsăritul ţării merg spre litoral prin Hîrşova. Aceasta poate deveni, şi trebuie, o poartă de intrare în Dobrogea. De aici se desfac drumurile spre celelalte situri istorice: Capidava, Ulmetum, Histria, Enisala, Noviodunum. Aici trebuie să se dea marea bătălie pentru dezvoltarea turismului în Dobrogea. Dacă ştim să facem această ‘poartă’ atractivă, vom avea turişti peste tot”, a concluzionat dr. Constantin Nicolae.