Cercetătorii şi lingviştii suceveni consideră că stăpînirea limbii române ar trebui să devină o prioritate naţională, dat fiind că statisticile europene relevă un “analfabetism funcţional” îngrijorător, iar peste jumătate dintre absolvenţii de gimnaziu din România nu reuşesc să înţeleagă un text. Decanul Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei, prof. univ. dr. Rodica Nagy, a declarat, ieri, că instituţia academică va derula un proiect de cercetare care vizează semnalarea schimbărilor survenite în limba română în ultimii 20 de ani, în spaţiul românesc, dar şi în alte spaţii locuite de nativi români, respectiv Ucraina şi Republica Moldova. De asemenea, proiectul va viza şi modul în care aceste modificări sînt surprinse de lucrările de specialitate, mai ales de instrumentele cu care şcoala abordează problema limbii în manuale şi programe. “Ca cercetarea să fie relevantă, trebuie să nu omită niciun segment din traseul formativ al tinerilor şi să aibă în vedere asigurarea continuităţii prin monitorizarea corelării programelor la limba română de la ciclul primar, pînă la cel liceal”, a explicat Nagy. Ea a spus că în acest proiect de cercetare, care se va derula pe parcursul unui an, vor fi implicate cadre didactice ale Universităţii sucevene, lingvişti, profesori de limba română de la gimnaziu şi liceu, institutori, dar şi profesori universitari din Republica Moldova şi Ucraina. “Ne interesează cercetarea în acest domeniu pentru că noi considerăm că stăpînirea limbii române ar trebui să devină o prioritate naţională, în condiţiile unui analfabetism funcţional îngrijorător”, a spus Nagy, arătînd că, potrivit statisticilor UE, peste 50 la sută din absolvenţii de gimnaziu din România suferă de “analfabetism funcţional” şi nu reuşesc să înţeleagă un text. Nagy a exemplificat cu situaţia Finlandei, unde procentul celor care nu reuşesc să înţeleagă un text este de doar 4-5 la sută. Ea a explicat că, la finalizarea ciclului primar, aproape toţi copiii ştiu să scrie şi să citească, însă, în mod obişnuit, există anumite hiatusuri între ciclurile primare, gimnaziale şi liceale. “Ne punem problema ce se întîmplă după 8-12 ani de şcoală”, a spus Nagy, arătînd că s-a constatat că elevii care au cunoştinţe precare de limba română înregistrează rezultate slabe şi la alte discipline.