Doar 11% din plăţile neoficiale din Sănătate sunt în semn de recunoştinţă, aproape jumătate dintre pacienţi dau bani pentru a primi îngrijiri adecvate sau prompte şi 21% din tradiţie, mentalitate care trebuie schimbată şi în acest sens va fi o dezbatere publică, este declaraţia ministrului Sănătăţii din România, Attila Cseke. “Condiţionarea actului medical este o problemă. Un studiu intitulat “Raport privind plăţile informale în sectorul sanitar din România”, prezentat de Legicon şi Curs, pentru Ministerul Sănătăţii (MS), în cadrul unui proiect al Băncii Mondiale din 2005, estima că totalul plăţilor informale din România anului 2004 era peste 300 milioane de euro şi că reprezintă o mare parte din plăţile totale de numerar, respectiv 41%”, a declarat demnitarul. El a precizat că aceste plăţi sunt mai frecvente în cazul serviciilor prestate pacienţilor internaţi. “Într-adevăr, în 2008, conform studiului privind bugetul familial, peste 60% dintre pacienţii internaţi au raportat că au plătit neoficial anumite sume de bani - 3% pentru toate tipurile de asistenţă”, a mai spus ministrul. Cseke nu crede că toţi medicii şi asistentele iau bani neoficial, precizând că în Strategia Naţională de Raţionalizare a Spitalelor 2010-2012 sunt trei capitole privind plăţile informale, corupţia şi malpraxis-ul.

• “ŞTIM DE ACESTE PLĂŢI” • “Vreau să dăm un semnal că ştim despre aceste plăţi. Nu ascundem sub preş acest raport. El există şi îl vom analiza. Atunci când este vorba despre sănătatea noastră, suntem mai vulnerabili. Cea mai mare parte a pacienţilor se simt obligaţi să dea atenţii pentru că din atitudinea sistemului se impune aşa ceva. Cred că există segmente care ar dori eradicarea acestei practici. Refuz să avem o atitudine despre care să nu discutăm. Este o realitate”, spune Cseke.

POTRIVIT STRATEGIEI NAŢIONALE DE RAŢIONALIZARE A SPITALELOR, PLĂŢILE INFORMALE SUNT OMNIPREZENTE ÎN SECTORUL SPITALICESC

“Opinia generală este că majoritatea personalului sanitar dă impresia, mai mult sau mai puţin explicit, că aşteaptă plata unei sume suplimentare pentru prestarea serviciilor medicale. În multe cazuri, această “aşteptare” este arătată treptat, începând cu vaga sugestie şi ajungând chiar la refuzul de a presta serviciul în cauză. Aceasta poate să fie una dintre explicaţiile pentru care unii pacienţi din secţiile de chirurgie pot rămâne în spital pentru un episod complet de internare, dar fără a fi operaţi”, se arată în documentul MS. Experienţa internaţională arată că, în problema plăţilor informale din sistemul sanitar, creşterea salariilor personalului este doar o condiţie necesară dar nu şi suficientă, pentru eradicarea sau reducerea semnificativă a fenomenului fiind necesare şi alte măsuri precum impunerea de sancţiuni clare împotriva celor ce acceptă plăţi informale, introducerea de mecanisme pentru formalizarea unora dintre plăţile neoficiale (cu măsuri de protecţie a accesibilităţii grupurilor defavorizate economic), stimularea dezvoltării unui sector sanitar privat, atât de asigurări medicale private cât şi de furnizare de servicii sanitare comprehensive, modificarea sistemelor de plată a serviciilor care să încurajeze serviciile eficiente şi performanţa profesională, susţin autorii Strategiei. Un studiu la scară largă al Băncii Mondiale, din anul 2000, intitulat “Studii diagnostice ale corupţiei din România”, a relevat faptul că 47% din totalul familiilor din România cred că toţi sau cea mai mare parte a oficialilor din sectorul sanitar sunt corupţi. Aceeaşi viziune este împărtăşită şi de 41% din numărul oficialilor publici şi de 54% din întreprinderi.