Stresul la locul de muncă este perceput drept un fenomen curent de peste 50% dintre salariaţi, în 31 de ţări europene. Printre cauzele invocate cel mai frecvent se numără reorganizarea sau nesiguranţa locului de muncă, supranormarea muncii, mediul hiperconcurenţial, hărţuirea, subliniază Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă. De exemplu, angajaţii din sectorul terţiar al Franţei sunt din ce în ce mai expuşi riscurilor psihologice, probleme pe care încearcă să le prevină cabinetele de expertiză şi Observatorul Stresului în Întreprinderi, agenţie înfiinţată, în urmă cu câţiva ani, pentru a alerta autorităţile publice, care publică o serie de articole privind transformările condiţiilor de muncă în contextul mondializării şi al noilor tehnologii. Chiar dacă Franţa este una dintre ţările lumii în care salariaţii sunt cei mai protejaţi de lege şi sindicate, în special în marile întreprinderi, suferinţa ”gulerelor albe”, sintagmă care îi desemnează pe funcţionari, ia forma depresiei, a unei boli îndelungate, a epuizării profesionale, mergând până la sinucidere.

EPUIZARE PROFESIONALĂ Fabienne Godefroy, de 41 de ani, fostă salariată a grupului francez La Poste, a fost supusă timp de doi ani unor hărţuiri morale şi sexuale în cadrul agenţiei din Toulouse la care a lucrat. S-a îmbolnăvit de anorexie severă, cu circa 30 de kilograme pierdute şi o formă de paranoia, fiind nevoită să-şi întrerupă serviciul. În prezent este monitorizată de doi psihologi. Declarându-se urmărită în permanenţă de şeful său direct şi superiorul celui din urmă, femeia a povestit comentariile obscene ale acestora, apelurile anonime pe acelaşi ton la domiciliul său. Aceste hărţuiri, care făceau din ea ”un animal hăituit”, în condiţiile în care trebuia să muncească după metode americane, au făcut-o să se prăbuşească.

Starea de rău la locul de muncă a fost luată în mod brusc în calcul în Franţa, în 2008-2009, în urma unui val de sinucideri în rândul salariaţilor din cadrul istoricului operator France Telecom, numit astăzi Orange. În total, 35 de persoane şi-au pus capăt zilelor, uneori chiar în faţa colegilor lor, la locul de muncă, lăsând adesea o scrisoare de adio în care acuzau un management apropiat unei stări de teroare sau şocul unei schimbări în pofida calificărilor lor. Un bărbat s-a aruncat de pe un pod, după ce s-a trezit mutat la un call-center. O femeie de 32 de ani s-a aruncat de la fereastra unui imobil parizian al grupului, la câteva zile după ce un tehnician a încercat să se sinucidă împlantându-şi cuţitul în abdomen, în timpul unei şedinţe, după ce a aflat că postul său a fost suprimat. Pentru prima dată în Franţa, fostul patron al France Telecom în perioada 2005-2010, Didier Lombard, precum şi întreprinderea, în calitate de persoană morală, au fost inculpaţi, în 2012, pentru hărţuire. ”Cu toate acestea, zece sinucideri au mai avut loc de la începutul anului”, a tras alarma Observatorul Stresului, format din reprezentanţi sindicali şi un om de ştiinţă.

Concurenţa feroce din companiile de telefonie şi planul de disponibilizări de la Orange, cu 30.000 de angajaţi până în 2020, din totalul actual de 100.000, cel mai amplu într-o mare companie franceză în decurs de două decenii, explică, în parte, acest flagel în cadrul grupului respectiv, deţinut în proporţie de 27% de către stat, dar îndemnat să se comporte ca o întreprindere privată. De altfel, fenomenul nu este unul specific Franţei. Stresul la locul de muncă este perceput drept un fenomen curent de peste 50% dintre salariaţi în 31 de ţări europene, subliniază Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă, într-o anchetă publicată în 2013. Printre cauzele citate cel mai frecvent se numără reorganizarea sau nesiguranţa locului de muncă, supranormarea muncii, hărţuirea. Potrivit lui Jean-Claude Delgenes, director al cabinetului de expertiză Techologia, hărţuirea morală, pasibilă de doi ani de închisoare, la fel ca fenomenul de epuizare profesională, este alimentată de acelaşi factor, cel al unei organizări care uită de oameni şi pune constrângeri din ce în ce mai puternice în materie de presiune, de rentabilitate, mai ales în vremuri de criză. În acest sens, Jean-Claude Delgenes evocă ”salariaţii copleşiţi de munci, care, pentru a-şi atinge obiectivul, vor deveni la rândul lor hărţuitori”.