În România, pare că nimic nu se poate dezvolta fără să intervină vreo problemă. Proiectul de introducere a unei rețele de gaze naturale în comuna Agigea nu face excepție. Aflat în lucru de mai bine de doi ani, sistemul de distribuție a gazelor naturale reprezintă una dintre acele investiții care au întâmpinat numai hopuri. Proiectul a stagnat o bună perioadă de timp din cauza unor avize care au întârziat să apară. Mai exact, autoritățile locale aveau nevoie de mai multe aprobări pentru ca rețeaua de gaze naturale să poată traversa Canalul Dunăre - Marea Neagră. „Așa cum se întâmplă de obicei în România, dacă nu există nicio problemă, se inventează una. Noi nu am avut aprobare pentru ca o parte dintre conducte să traverseze Canalul. A trebuit să căutăm tot felul de soluții”, a spus primarul comunei Agigea, Cristian Cîrjaliu. Problema a fost depășită cu greutate, abia după modificarea proiectului tehnic în așa fel încât să permită conductelor trecerea pe sub noul pod de la Agigea.
MARELE HOP A FOST TRECUT La ceremonia de deschidere a noului pod de la Agigea, primarul Cristian Cîrjaliu și senatorul constănțean Nicolae Moga, principalul promotor al proiectului la Parlament și Guvern, au anunțat că cele mai mari probleme privind conectarea locuințelor din Agigea la rețeaua de gaze naturale au fost depășite, iar lucrările vor intra în linie dreaptă. „Până la sfârșitul anului, ne-am propus să asigurăm racordarea locuințelor din cartierele Steaua de Mare și Bisericii. În prima fază, 500 de gospodării vor fi conectate la sistemul de alimentare cu gaze naturale”, a explicat primarul Cîrjaliu. El a mai declarat că până anul viitor, după ce se va rezolva și problema subtraversării drumului național 39, care străbate satele Agigea și Lazu, vor fi racordate la rețeaua de gaze și clădirile publice. Rețeaua ar putea fi finalizată în maximum doi ani și va deservi aproximativ 5.000 de locuințe.
Citește și: